Ankara iniţiază negocieri cu minoritatea kurdă

Autorităţile turce sînt gata să-şi înteţească eforturile în vederea reglementării problemei kurde, principalul factor politic intern iritant din ultimii 30 de ani. Preşedintele Abdullah Gül a cerut parlamentului să formuleze propuneri pentru soluţionarea problemei minorităţii kurde, propuneri care să stea la baza dialogului dintre Ankara şi Partidul Muncitoresc al Kurdistanului (PKK). De altfel, în pofida eforturilor depuse de conducerea turcă, problema kurdă ameninţă Turcia cu o nouă schismă.

Apelul lui Gül de a demara negocieri cu minoritatea kurdă a fost precedat de o acţiune de protest în masă, iniţiată de activiştii PKK aflaţi în închisorile din Turcia. O grevă a foamei fără precedent, care a durat 70 de zile şi la care au luat parte 500 de oameni, a speriat serios autorităţile.

Rămasă nesoluţionată de aproape 30 de ani, problema kurdă a dus nu o dată la serioase ciocniri armate în estul ţării şi la atacuri teroriste în marile oraşe turce, în spatele cărora s-a aflat PKK. Pînă acum, replica autorităţilor a fost inevitabil “strîngerea şuruburilor”. În total, victime ale conflictului kurdo-turk au devenit deja peste 40.000 de persoane.

Astăzi autorităţile turce îşi declară deschiderea de a menţine contacte cu liderii PKK. “Securitatea şi forţele noastre de securitate iau legătura cu [liderul PKK – n.red.] Ocalan, atunci cînd trebuie luate măsuri pentru preîntîmpinarea ameninţărilor teroriste”, a recunoscut ministrul justiţiei, Sadullah Ergin.

Cu toate acestea, cererea kurzilor privind extinderea drepturilor lor în calitate de minoritate naţională este tratată cu răceală la Ankara. Este vorba despre înfiinţarea de instituţii de învăţămînt şi judecătorii care să-şi desfăşoare activitatea în limba kurdă. Kemal Kilicdaroglu, liderul principalei forţe de opoziţie din ţară – Partidul Popular Republican – este de părere că oferirea pentru kurzi a dreptului de a studia în limba maternă “va dezbina naţiunea”.