Aniversări clujene 2013. HORIA BĂDESCU – 70 de ani

Despre poetul, prozatorul, eseistul, publicistul, traducătorul şi finul diplomat HORIA BĂDESCU (n. la 24 februarie 1943 la Arefu, jud. Argeş) s-ar putea umple un raft de cărţi, tot aşa cum şi Domnia sa a făcut-o, dăruind Clujului „truda unei vieţi, înscrisă într-un raft de cărţi”. Dar nu un raft oarecare, ci unul uriaş, divers, exhaustiv, pe care stau rînduite, tăcute şi cuminţi, volumele de poeme care închid între file o mare şi statornică iubire, sentimentul apartenenţei la un „topos” căruia noi, clujenii „cu sînge albastru”, îi aparţinem şi din care ne şi revendicăm cu obstinaţie:

Marile Eleusii, Cluj, Ed. Dacia, 1971 • Nevăzutele Urse, Cluj, Ed. Dacia, 1975 • Cîntece de viscol, balade, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1976 • Anonimus, Cluj, Ed. Dacia, 1977 • Ascunsa trudă, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1979 • Recurs la singurătate, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1982 • Starea bizantină, balade, Cluj, Ed. Dacia, 1983 • Apărarea lui Socrate, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1985 • Anotimpurile, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1987 • Furcile caudine, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1991 • Lieduri, Cluj, Ed. Dacia, 1992 • Fierul spinilor, Cluj, Ed. Mesagerul, 1995 • Ronsete, Cluj, Ed. Clusium, 1995 • A doua venire / Le deuxieme retour, Oradea, Ed. Cogito, 1996 • Ziua cenuşii, Bucureşti, Ed. Eminescu, 2000 • La salle d’attente / Sala de aşteptare (ediţie bibliofilă), Bucureşti, Biblioteca Sadoveanu, 2003 • D’un jour a l’autre / De la o zi la alta, Cluj, Cartea Cărţii de Ştiinţă, 2006 • Pielea îngerului, Cluj, Ed. Limes, 2007 • Vei trăi cît cuvintele tale, Cluj, Ed. Dacia XXI, 2010 • E toamnă nebun de frumoasă la Cluj, Ed. Eikon, 2011 • Un înger răstignit pe gură, Iaşi, Tipo Moldova, 2011… Sau cele de eseuri şi publicistică: Magda Isanos. Drumul spre Eleusis, Bucureşti, Ed. Albatros, 1975 • Grigore Alexandrescu. Parada măştilor, Bucureşti, Ed. Albatros, 1981 • Meşterul Manole sau imanenţa tragicului, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1986 • Ferestre, tablete, Bucureşti, Ed. Albatros, 1990 • Ieşirea din Europa, tablete, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996 • Memoria Fiinţei – Poezia şi Sacrul, Iaşi, Ed. Junimea, 2008… Sau romanele: Joia patimilor, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1981; reeditare Ed. Libra, 1993 • Zborul gîştei sălbatice, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1989 • O noapte cît o mie de nopţi, Cluj, Ed. Limes, 2011… La această înşiruire incompletă, desigur, se adaugă zeci de publicaţii în străinătate, traduceri (autori traduşi în limba română: Henri Cornelus, Marc Quaghebeur, Etienne de Sadeleer, Dominique Daguet, G. Bayo, H. de Broqueville, Francis Coffinet, Werner Lambersy, Michel Camus ş.a.), afilieri la importante organisme literare din ţară şi de peste hotare (membru al Uniunii Scriitorilor din România şi din Franţa, membru al Academiei Francofone, membru al Centrului Internaţional de Studii şi Cercetări Transdisciplinare Paris, membru al Comitetului de onoare al Uniunii Poeţilor Francofoni, membru al Comitetului de onoare al Cercului European de Poezie Francofonă POESIAS, membru al Academiei Universale din Montmartre, Preşedinte de onoare al Rencontres Europeennes Paris, membru al Comitetului Ştiinţific al Institutului Internaţional pentru Poezie şi Operă al UNESCO, Verona, Italia…).

A fost răsplătit cu: Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1991); Premiul Salonului Naţional de Carte pentru volumul Ronsete (1995); Premiul european de poezie francofonă „Leopold Sedar Senghor” (2004); Premiul de poezie „Lucian Blaga” (2005); Premiul „Cartea anului – Poezie” al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2007); Premiul Asociaţiei Scriitorilor Cluj/Filialei Uniunii Scriitorilor Cluj, în 1977, pentru Anonimus (poeme); în 1981 pentru Parada măştilor (eseu); în 1992 pentru Lieduri (poeme); în 2008 pentru Pielea îngerului (poeme); în 2010 a fost distins cu Marele Premiu Naţional pentru Literatură al Festivalului Internaţional „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş”, ediţia a XIV-a…

Este raftul pe care OMUL ales a aşezat tomuri despre toate poveştile dintr-o viaţă, a sa şi ale noastre, despre viaţa din poveştile scrise sau încă nescrise, care-şi aşteaptă ora de graţie, despre Clujul cel profund şi adevărat, cu „frumuseţea nebună a toamnelor sale” şi cu magia locurilor unde se petreceau fabuloase întîmplări goliardice. O zi aniversară, un popas de-o clipă pentru mai tîrziu, pentru toate anotimpurile Clujului.

Nu este, aşadar, cîtuşi de puţin întîmplătoare programarea, în ciclul MARI PERSONALITĂŢI ALE CETĂŢII, iniţiat de Casa de Cultură a municipiului Cluj-Napoca, a unei manifestări aniversare consacrate distinsului nostru concitadin HORIA BĂDESCU, la împlinirea vîrstei de 70 de ani, joi, 21 februarie a.c., în Sala „I. Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, de la ora 17. Este anunţată participarea unor condeieri şi oameni de cultură din elita clujeană, între care: Petru Poantă, Irina Petraş, Octavian Şchiau, Constantin Cubleşan, Ion Pop, Teofil Lung, Aurel Sasu, Mihai Dragolea, Ion Cristofor, Ilie Călian, Cornel Udrea, Dorel Vişan, Nicolae Mocanu, Simona Munteanu, Victor Bercea.

Programul aniversar va fi încheiat de un recital susţinut de valoroşii chitarişti clujeni Vlad Soare, Alecu Ciapi şi Sergiu Hudrea – membri ai Asociaţiei de chitară „Transilvania”, precum şi de evoluţia grupului de recitatori, coordonat de prof. Viorelia Popa, de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Cluj-Napoca.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro