Andrei Marga: ICR ar trebui să aibă ca scop major producerea de noi valori de cultură şi civilizaţie

Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Andrei Marga, consideră că instituţia pe care o conduce ar trebui să aibă ca scop major producerea de noi valori de cultură şi civilizaţie.

„Va trebui redefinit ceea ce-şi propune Institutul Cultural Român, căci „iniţierea, organizarea şi dezvoltarea capacităţii asociative”, cum se spune în documentele institutului, nu sînt suficiente. În fapt, ICR ar trebui să aibă ca scop major producerea de noi valori de cultură şi civilizaţie, reprezentarea şi promovarea culturii şi civilizaţiei poporului român în ţară şi în lume, luată în întregime. Deci, accentul se mută pe producerea de valori”, afirmă Andrei Marga, într-o postare pe site-ul ICR.

Potrivit noului preşedinte al ICR, în raport cu Legea 356 din 11 iulie 2003 (cu modificările OUG nr.27, din 13 iunie 2012), cu reglementările ulterioare, sînt necesare dezvoltări şi schimbări în direcţia sincronizării activităţilor la ICR.

Acestea se referă la configurarea alternativelor de evoluţie a României şi articularea proiectelor corespunzătoare, în locul actualei stagnări a dezbaterii; cultivarea memoriei trecutului, contribuţia la rezolvarea problemelor prezentului şi prefigurarea şi pregătirea viitorului, sprijinirea activităţilor generatoare de ipoteze, concepte, descoperiri cognitive, inovaţii tehnologice, înnoiri de viziune şi cultivarea şi etalarea ştiinţelor în România.

„Atunci cînd este vorba despre reprezentarea culturii naţionale, ICR trebuie să pună în prim plan iniţiativele culturale reuşite, operele validate, autorii care au creat efectiv momente istorice, iar toate acestea există în România. O schimbare de accent, în favoarea operelor validate, este indispensabilă, dacă vrem să asigurăm prestigiu cultural ţării noastre”, afirmă Andrei Marga.

În acest context, „ICR trebuie să mute neîntîrziat accentul, în evaluările pe care le face, pe faptul simplu şi hotărîtor al valorii operei”. „Nici afinităţile sau afilierile, nici vîrsta, nici alte considerente nu dispensează pe cineva de înfruntarea întrebării simple privind opera proprie şi valoarea acesteia”, afirmă Marga.

Conform legislaţiei, ICR trebuie să cultive un sănătos pluralism ferindu-se de partipris-uri pentru politici respinse de cetăţenii ţării, menirea sa primordială fiind să contribuie la dezvoltarea culturii dezbaterii argumentative a punctelor de vedere diferite şi la încurajarea reflexivităţii în societate.

De asemenea, în concepţia preşedintelui ICR , institutul „trebuie să mute accentul de pe simpla adaptare la lumea din jur, pe elaborarea de puncte de vedere, de perspective şi de abordări originale, făcînd din România nu doar un spectator al situaţiei, ci locul de emergenţă al ideilor noi, conform ponderii ei istorice”.

Asigurarea prezenţei cărţilor româneşti în bibliotecile lumii, consacrarea de idei româneşti, folosirea cu rezultate a burselor, cooperarea cu editurile de referinţă străine, ameliorarea situaţiei corpului de traducători, mărirea accesului cititorului român la cărţile de referinţă universală, sporirea relevanţei propriilor edituri, contactul continuu al autorilor cu publicul, instituirea de premii reale pentru opere cu impact societal semnificativ, sînt alte deziderate ale noului director al ICR.

„ICR va pune în relief universal diversitatea şi bogăţia culturii române, faptul că, la rîndul ei, această cultură îşi dezvoltă – în respectul legalităţii, democraţiei şi demnităţii umane – abordări variate, înnoitoare şi competitive”, precizează Andrei Marga, subliniind, că „ICR nu este aservit vreunui curent ideologic, politic sau estetic, ci numai interesului public al îmbogăţirii culturii române şi promovării ei adecvate în secolele de continue revoluţii – în cunoaştere, în felul de viaţă al oamenilor, în felul lor de a vedea lumea – în care trăim”.

Nu în ultimul rînd, cei care lucrează în administraţia ICR vor trebui sa aibă experienţa minimă a creaţiei, pregătire în management şi diplomaţie culturală şi să-şi asume promovarea abordărilor multiple deschise în cultura română, într-un dialog lărgit al culturilor, cu capacitatea comparatistică corespunzătoare.

„Vom găsi locul din care să aibă impact personalităţile de prim plan ale vieţii româneşti actuale. Vom folosi aportul cultural al diasporei. Vom sprijini formarea şi afirmarea unor noi generaţii de personalităţi culturale. Vom debirocratiza şi defeudaliza ICR, încît orice cetăţean român să se poată adresa cu încredere instituţiei spre a-şi realiza proiecte culturale competitive. O nouă organigramă, un nou regulament se află în pregătire, iar Parlamentului României şi comisiilor de specialitate ale acestuia le vor fi prezentate programe şi proiecte de importanţă majoră, spre aprobare”, se mai arată în postarea pe site-ul ICR a preşedintelui Institutului, Andrei Marga.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.