Andrei Marga: Destinul Europei depinde de capacitatea de a reasuma democraţia ca formă de viaţă

Rectorul Universităţii ”Babeş-Bolyai”, fostul ministru al Educaţiei Andrei Marga, a susţinut, duminică, în cadrul conferinţei “Destinul Europei”, că prezentul şi viitorul României depind, în bună măsură, de evoluţiile Europei şi ale Uniunii Europene, mai ales în contextul ”gravei crize” financiare, economice, politice, instituţionale, precum şi a celei ”de motivaţie” din ultimii ani.

La întrebarea ”Ce ne aşteaptă în Europa?”, conferenţiarul a răspuns că ”nu există soluţie liniară, dar Europa are în faţă nu doar pericole, ci şi o alternativă pozitivă”, destinul Europei depinzînd, în opinia lui Marga, de capacitatea de a face o ”cotitură multiplă”, care înseamnă reasumarea democraţiei, nu doar ca tehnică de alegere periodică, ci şi ca formă de viaţă, reasumarea unui stat social reconstruit, reasumarea unei ”naturalizări” a economiei, reasumarea valorilor europene, precum şi reasumarea ”înţelegerii nerestrictive a ştiinţelor şi noua tematizare a sensului”.

Potrivit lui Andrei Marga, democraţiile europene au de învins, în prezent, ”cîteva dificultăţi empiric repetabile”. Este vorba despre apatia politică şi civică, despre lipsa de curaj şi viziune a decidenţilor, dar şi despre procesele de decizie ”excluzioniste” şi de ”puţinătatea liderilor veritabili”. ”Dacă tendinţele actuale nu sunt curmate, adică mulţi cetăţeni dezamăgiţi se retrag din procesul electoral, iar partidele nu reuşesc să mobilizeze electoratul şi să îi prezinte alternative politice convingătoare, atunci ne vom trezi cu o democraţie de elite birocratizate, care a pierdut legătura cu democraţia ca putere a cetăţenilor. Decizionismul va înlocui astfel, pe nesimţite, suveranitatea poporului”, a avertizat fostul ministru al Educaţiei.

Pentru a evita un astfel de scenariu, Andrei Marga a propus ca democraţiile europene să găsească soluţii ”instituţionale” unor probleme precum stabilirea distincţiei între pluralism politic şi democraţie, între ”public” şi interesul grupurilor care se prezintă ca public, pentru repunerea ”chestiunii legitimităţii ca suport al legalităţii”, dar şi pentru prezentarea de programe ancorate în valori politice, în campanii electorale, încît cetăţenii să poată alege în cunoştinţă de cauză. ”Dacă se fac astfel de paşi, atunci democraţia europeană poate trece semnificativ de la simplă tehnică de alegere periodică a reprezentanţilor la democraţia ca formă de viaţă”, a susţinut rectorul Universităţii ”Babeş-Bolyai”.

În ce priveşte ”statul social”, Andrei Marga a precizat că la ora actuală acesta este provocat de ”realităţi aspre”. ”Pe de-o parte, taxele şi contribuţiile au urcat continuu, încît sustenabilitatea prestaţiilor sociale ale statului social a devenit o problemă. Acumularea de datorii publice pe seama cheltuielilor sociale împovărează excesiv bugetele viitoare. Pe de altă parte, statul social nu a putut reduce suficient şomajul şi nu a reuşit integrarea socială, civilă, culturală a populaţiei”, a mai spus conferenţiarul.

Andrei Marga a precizat, totodată, că în opinia sa Europa s-a ”încurcat în produse ei – diferenţierea activităţilor, interacţionarea densă a componentelor ei, birocratizarea extinsă, expansiunea criticismului pînă la scepticism”. Pentru ieşirea din această ”încurcătură”, Andrei Marga propune reîntoarcerea la ”democraţi”, adică la cetăţenii care nu doar votează, dar care îşi şi exprimă punctul de vedere cu privire la probleme comunităţii în care trăiesc.

‘O soluţie durabilă este revenirea la valori, şi în mod exact, la valoarea individualismului social – acel individ care îmbrăţişează ceea ce este şi acţionează informat în serviciul societăţii în care trăieşte. (…) Democraţia nu poate funcţiona acolo unde nu sunt democraţi, adică oameni care nu doar că votează, ci îşi spun părerea cu sinceritate, demnitate şi curaj în chestiunile comunităţii. (…) O democraţie în care se admite, principial şi – de ce nu? – instituţional, că şi unul singur poate avea dreptate, împotriva oricărei majorităţi aritmetice, o astfel de democraţie trebuie recuperată acum în Europa. Numai în condiţiile ei viitorul Europei ca putere culturală inspiratoare se mai poate asigura”, mai spune Marga.

La conferinţa ”Destinul Europei” au participat importante nume ale scenei politice româneşti, între care fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, senatorul PSD Ecaterina Andronescu şi liberalul Radu Stroe.