AGORA LITERARĂ

Anul VI, nr.18, martie 2013

A apărut primul număr al revistei AGORA LITERARĂ din acest an. Această revistă este una dintre publicaţiile editate de Liga Scriitorilor din România, avînd menirea de a publica şi promova opere de adevărată valoare literară ale tuturor truditorilor într-ale scrisului românesc, indiferent de vîrstă, locul sau ţara în care trăiesc . Agora apare trimestrial, de şase ani de zile, cu sprijinul nemijlocit al Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca. Ne simţim datori să le mulţumim şi să sprijinim cu scrisul nostru candidatura municipiului Cluj-Napoca la titlul de „Capitală Culturală Europeană”.

Revista se distinge printr-o calitate grafică deosebită şi prin substanţa tuturor materialelor publicate, indiferent de genul literar.

Încep, din profundă recunoştinţă, să scriu primul mare nume: ALEXEI MATEEVICI, cel care a definit limba noastră, definiţie necombătută pînă astăzi de nimeni altul, cu nici un argument. Totodată, trebuie să amintim că Alexei Mateevici va fi omagiat în 16 martie a.c. cu acazia împlinirii a 125 de ani de la naştere . Poetul s-a născut la 16 martie 1888 şi a trecut la cele veşnice la data de 13 august 1917, cînd abia împlinise vîrsta de 29 de ani. Al. Florin ŢENE în poemele: Cuvinte din livezi şi Flori de dragoste, mamă… mărturiseşte că sentimentele iubirii îl copleşesc. În primul poem îşi aminteşte cu mare plăcere de Fetiţa din livezi, căreia îi înflorise pe deget iarbă, / – Verigheta legămîntului pe veci – / iar astăzi poartă traista cu poveşti/ Pentru nepoţica cea mai mică. Poetul, în continuare, face promisiuni : Iubito, peste noi se-aştern zăpezi,/ Eu sînt aici, alături, nu te teme/ Şi-ţi mai culeg cuvinte din livezi. În cel de-al doilea poem, poetul îşi vede chipul, ca-ntr-o oglindă, asemănător cu chipul mamei, căreia îi stă permanent alături asigurînd-o: …te fac tînără şi te fac să rîzi/ (…) / şi rămîi în mine flori de dragoste, mamă . Ţine pasul îndeaproape doamna Floarea CĂRBUNE, care în cele trei poeme: Trandafirul galben, Clipa sublimă, Prizoniera aduce în imaginile poetice elemente din natură, care dau sensul vieţii, precum în Esenţa nemuririi… Ion Cărăşel însoţeşte într-un pelerinaj imaginar ciobanii care adună turmele la stînă, urmînd, adulmecînd …lumina, urcarea lor pe muntele Găina, unde se vor simţi în siguranţă fiind înconjuraţi de Iancu şi căpitanii lui – moţii din Apuseni . Titina Nica Ţene în poemul Cînd vine primăvara simte cum dinspre bătrîneţe,) (…) /…cînd vine Primăvara/ Şi totul învie divin –/ parcă întinereşte şi dintre toate anotimpurile evocate în cele şase strofe. În cele 32 de pagini ale revistei întîlnim semnături ale multor poeţi, unii bine cunoscuţi, alţii mai tineri, dar cît de puţin aş scrie despre fiecare, aş depăşi numărul de pagini ale revistei . Autorii care semnează textele în proză îi numeri pe degetele de la o mînă : Nuţu Roşca, Vasile Şt. Tutula, Titina Nica Ţene, Ştefania Kory Calomfirescu, Ion Croitoru. Lîngă numele autorilor amintiţi mai sus apar şi altele, la fel de cunoscute: Emil Şimăndan, George Petrovai (eseu), Elena Buică (jurnal), Doru Sinaci, Eugen Burghelea, Ioan Lia, Viorel Frîncu, Ioan Barbu, Al. Florin Ţene, Nicolae Boghian, Voichiţa Pălăcean Vereş, Iulian Chivu, Nicuşor Constantinescu, Gavril Moisa (cronică literară).

Ion I. PĂRĂIANU