A ŞASEA ÎNTÎLNIRE A FIILOR SATULUI LA SÎNPAUL

 Aici, la poarta de nord-vest a Clujului, a fost mare sărbătoare sîmbătă şi duminică, respectîndu-se ritualul stabilit cu şase ani în urmă, cînd primarul comunei Sînpaul şi colaboratorii săi au iniţiat acest festin, al porţilor deschise fiilor ce şi-au rînduit viaţa în alte zone ale ţării, continentului sau lumii. Şi cum chemarea spaţiului copilăriei nu prea admite oprelişti, şi la Sînpaul au fost multe îmbrăţişări sîmbătă şi duminică, mai ales că evenimentul a fost dublat de sărbătoarea sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, încît mulţi din cei primiţi cu urarea de ,, Bun venit în satul copilăriei’’ au participat la rugăciune în spaţiul în care şi-au primit botezul.

Dacă nu ar fi dezordinea din cartierul rromilor şi acele cîteva imobile gata să se prăbuşească, între care şi sediul fostei primării, comuna de pe centura Sălajului ar putea aspira la un loc al bunilor gospodari, mai ales că în mandatele lui Ovidiu Colceriu s-a terminat locaşul de cultură, s-a modernizat iluminatul public, apa din reţeaua Companiei de apă ,,Someş’’ a fost adusă în satele Sînpaul şi Şard, iar la Berindu şi Mihăieşti apa îndestulătoare este captată din izvoare stocată într-un mare bazin, de unde ajunge la consumatori. Şi cum unde este apă curentă, se cere şi canalizare, primarul a…prins un proiect european, pe măsura 322, de vreo 2,5 milioane de euro cu care are nu numai apă ci şi canalizare funcţionabilă în cele patru sate.

Din modestie, sau poate că încă-i departe campania electorală, primarul nu şi-a deschis mapa realizărilor la sărbătoarea comunei, în schimb vicepreşedintele Consiliului Judeţean, dr. Ioan Oleleu a apreciat transformările evidente în perimetrul gestionat de Ovidiu Colceriu, subliniind faptul că însăşi locaţia unde se ţine întîlnirea fiilor satului, este rezultat al eforturilor întreprinse de administraţia locală în a atrage fonduri guvernamentale necesare rezolvării marilor priorităţi din infrastructură, cu accent pe sporirea confortului comunităţii locale, care devine mai eterogenă datorită condiţiilor create şi a distanţei mici faţă de municipiul Cluj-Napoca.

De fapt, actuala ediţie a avut şi cîteva premiere, este vorba de inaugurarea parţială a terenului de Golf, de 60 ha, poate cel mai mare din această parte a Transilvaniei, darea în folosinţă a terenului de fotbal, cu drenaj şi împrejmuire,dar la care nu s-a finalizat clădirea vestiarelor şi tribuna, deoarece societatea care a cîştigat licitaţia, Inconstruct, a intrat în faliment. Aşadar, urmează procese, pierdere de timp şi bani pînă se va construi tribuna şi se vor finisa vestiarele, grupurile sociale, magazia şi birourile oficialilor la competiţiile sportive. Apropo de competiţii, în cinstea revederii au fost organizate concursuri de şah şi tenis de masă, iar sîmbătă, după tăierea panglicii inaugurale a terenului de fotbal, s-a disputat o întîlnire amicală între echipele comunelor Sînpaul şi Gîrbău. Cîştigătorilor la tenis, şah şi fotbal primarul le-a oferit diplome şi cîte un premiu, provenit din sponsorizări. Rămînînd puţin în perimetrul fotbalului, trebuie să consemnăm faptul că în echipa gazdă a jucat şi Remus Lăpuşan, preşedintele organizaţiei judeţene PSD Cluj, fiu al comunei, care nu a venit la această întîlnire de suflet cu mîna goală, oferind echipei un nou echipament de joc. Premii şi diplome de aleasă cinstire a înmînat seful administraţiei publice de aici, unui număr de opt cupluri din satele Sînpaul, Berindu, Topa Mică, Sumurduc, Şard şi Mihăieşti, inclusiv celor 15 octogenari ai comunei. Primul spectacol cultural-artistic a avut loc sîmbătă după amiază, protagonişti fiind tinerii artişti ai şcolii generale ,,Ioan Alexandru’’ din localitate, iar duminică capetele de afiş şi ansamblurile artistice aduse aici de directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Tiberiu Groza, au mulţumit sutele de participanţi, care nu au fost zgîrciţi la aplauze în schimbul bisurilor. Ansamblurile: ,,Baciu’’, ,,Dor Clujean’’, ,, Bucium’’, ,,Cununa Apusenilor’’, orchestra profesionistă ,,Cununa Transilvană’’ a CJCPCT, soliştii Mihaela Grindean, Adrian Buza şi Adrian Irimeş, au… încălzit scena pe care a urcat, apoi, Marinela Zegrean Istici, care a interpretat frumoase cîntece culese în vatra folclorică Ceaba, iar Cornel Borza a oferit publicului tot ce are mai valoros folclorul bihorean, al cărui mesager este.

Dumitru VATAU