FOTO | Drumul Apusenilor, o bijuterie care va reinventa turismul în județul Cluj

O şosea spectaculoasă, o adevarată capodoperă a infrastructurii, care străbate un peisaj de poveste a fost finalizată printr-un proiect grandios al Consiliului Judeșean Cluj. Drumul, lung de 25 de kilometri poate concura, alături de Transalpina şi Transfăgărăşan, pentru titlul de cea mai frumoasă şosea din România. Se numeşte Drumul Apusenilor, leagă Cluj de Bihor şi sunt şanse considerabile să fie o poartă deschisă pentru dezvoltarea turismului în zonă.

Drumul Apusenilor străbate un peisaj care îţi taie respiraţia. Face legătura între DN1 şi judeţul Bihor, traversând o zonă montană sălbatică, spectaculoasă, cu mare potenţial turistic şi care include staţiuni cunoscute precum Stâna de Vale, Valea Iadului, Valea Drăganului.

Cei care parcurg drumul pot vedea una dintre cele mai frumoase zone din Munţii Apuseni. Printre multe alte atracţii ale traseului este şi lacul Drăgan, cel mai mare lac de acumulare din judeţul Cluj, de o frumuseţe rară. Barajul din beton, în arc, are o înălţime de 120 m, iar lungimea coronamentului este de 424 m. Pădurile dese care se întind de-a lungul malului oferă o imagine extraordinară, indiferent de anotimp.

Şoseaua montană din Apuseni a fost realizată în doi ani. O zonă greu accesibilă la care s-a muncit enorm. Au fost excavate peste 62.000 de metri cubi de terasamente şi s-au turnat 51.000 tone de mixtură asfaltică, iar podul care traversează Crişul Repede s-a realizat din grinzi de peste 50 de tone.

De la intrarea în localitatea Valea Drăganului, de unde începe Drumul Apusenilor, au fost construite 9 kilometri de trotuare şi au fost modernizate 80 de podeţe şi şapte poduri. La fel ca în ţările civilizate unde şoselele sunt adevărate bijuterii, Drumul Apusenilor are 7 staţii de autobuz, 5 zone de parking auto şi au fost amenajate peste 50 de intersecţii cu drumurile laterale.

De asemenea, în vederea creşterii siguranţei rutiere au fost montaţi 10,6 km de parapeţi metalici, au fost construiţi 7,2 km de ziduri de sprijin şi s-a realizat întreg sistemul de semnalizare şi marcaj auto.

Pentru proprietarii pensiunilor din zonă, drumul este un vis realizat. Sunt siguri că drumul va cuceri inimile turiştilor şi, încântaţi de peisaj, vor rămâne mai mult în zonă.

”Ni se spune că un așa drum nu prea mai există în țară”

”Comunitatea din comuna Poieni, și în special cei din Valea Drăganului, este foarte mulțumită. Înainte, accesul era foarte greoi în special în zonele Traniș, Lunca Vișagului și partea aceasta de Floroiu. Datorită acestui drum reabilitat așa cum nu cred că există în multe județe ale țării, s-a dublat, ba chiar s-a triplat partea turistică a zonei, și am vorbit cu mulți oameni care au recunoscut că un așa drum județean pe zonă de munte care să arate atât de bine n-au mai văzut nicăieri. Suntem foarte mulțumiți ca și comunitate și le mulțumim tuturor celor care au participat la realizarea acestui proiect deosebit, unul frumos și unul durabil”, ne-a declarat Ioan Dejeu, viceprimarul comunei Poieni.

”Al doilea proiect ca valoare al Consiliului Județean după SMID”

”Putem spune că am finalizat proiectul pe fonduri europene care vizează Drumul Apusenilor, unul absolut spectaculos cum se poate constata cu ușurință. Vorbim de un drum de 25 de kilometri, care, dacă am împărți valoarea la kilometru, ar rezulta un milion de euro pe kilometru. Pare într-adevăr mult, dar este vorba de niște lucrări de complexe care vizează măsuri de punere în siguranță a drumului. Doar valoarea parapetelor a însemnat zece la sută din valoarea contractului. Vorbim de șapte poduri, dintre care șase au fost modernizate iar unul refăcut de la zero. De asemenea, au fost montate plase de protecție care să asigure siguranță traficului, și, din perspectivă strict tehnică, cam acestea ar fi elementele importante ale construcției. Vorbim de al doilea proiect din perspectivă valorică al Consiliului Județean după cel al Sistemului de management Integrat al Deșeurilor.

Sigur, impactul finalizării acestui drum este foarte mare pentru comunitatea locală, atât pentru partea turistică cât și pentru locuitorii acestei zone.

Valoarea drumului a ajuns undeva la 130 de milioane de lei, are o perioadă de garanție de cinci ani. Asta înseamnă că în următorii cinci ani constructorul va interveni pentru orice remedieri se vor impune, dacă ele ce vor rezulta ca urmare a unor deficiențe de construcție. Din această cauză, sperăm, ca din perspectiva circulației, să fie respectată capacitatea portantă a drumului, pentru că altfel nu mai putem imputa constructorului reparațiile”, a spus și Mariana Rațiu, directorul direcției de Dezvoltare și Investiții din cadrul Consiliului Județean Cluj.

”Cea mai mare finanțare europeană accesată pentru un drum județean”

”Veți spune probabil că e un drum ca oricare altul, un drum județean care ar trebui să și arate astfel în mod normal, că nu e nimic extraordinar. Putem să spunem și asta, dar noi am făcut eforturi mari să-l aducem la starea în care e acum. Drumul a fost inclus de către ADR în Traseul Transilvania de Nord undeva în 2015-2016. În 2017 am semnat contractul de finanțare, a urmat o perioadă în care s-a elaborat proiectul tehnic, a avut loc licitația de lucrări, contestații. Este unul dintre proiectele care s-a realizat fără întârzieri, care nici n-a suportat corecții, și ar trebui să ne lăudăm cu asta, mă refer la contractul de lucrări. Este o valoare foarte mare, care a trecut de toate verificările. Încheiem proiectul cu peste 160 de milioane de lei, din care finanțarea neranbursabilă de 155 milioane, o sumă considerabilă pentru un drum, și cred că este cea mai mare finanțare europeană pe care am accesat-o pentru un drum județean.

Pe lângă consolidarea drumului și asigurarea zonelor în care exista riscul alunecărilor de teren, lucrări care au și costat foarte mult, un element nou pe care îl aduce acest drum județean sunt lucrările de canalizație, și avem 2-3 operatori de utilități care și-au introdus cablurile în partea de subteran. Infrastructura este deja creată și pentru alți operatori care vor dori să facă același lucru pe viitor”, a spus și Diana Coman, șefa Serviciului de Management al Proiectelor din cadrul CJ Cluj

”Sper să crească numărul pensiunilor precum ciupercile după ploaie” 

”Am ales să ne ocupăm de acest drum încă din primul meu mandat de vicepreședinte, și l-am ales pentru că leagă Bihorul de Cluj, și continuă și spre Sălaj. Intenționăm să legăm acest drum, pe viitor, și de autostradă.

Înainte parcurgeam acest drum în vreo două ore, totul era o groapă și o hârtoapă. Aici, pe vremuri se organizau festivaluri, această zonă a fost, de altfel, mereu un punct de atracție turistică, și, efectiv, drumul era aproape mereu acoperit de acele pâraie care veneau de pe versanți, asfaltul era deja distrus, și cu greu se putea parcurge acest drum chiar și cu mașina de teren. În plus, drumul era extrem de îngust, era foarte periculos și se obișnuia, ca pe vremuri, ca înainte de aceste multe serpentine să claxonezi, să folosești semnalele  acustice în afară de luminile farurilor, pentru că nu aveai absolut nicio vizibilitate. Nici n-aveai, apoi, posibilitatea să te retragi din curbă dacă întâlneai un vehicul din sens opus, mai ales dacă era unul plin cu lemne, se circula cu viteză de maxim 30 km/h.. În plus siguranța circulației, așa cum era ea, era serios pusă în pericol de căderile de pietre de pe versanți. Acum, odată cu finalizarea acestui drum, toate aceste pericole, neplăceri și neajunsuri au fost complet înlăturate.

Rămâne acum ca și cei ce folosesc acest drum să-l iubească pe măsura investiției făcute în el și să aibă grjă de el.

Sper ca acest drum, și peste cinci ani când va expira garanția, să fie într-o formă circulabilă, una demnă de un drum european. Sunt convins deja că, odată cu acest drum nou, a crescut foarte mult valoarea zonei, a terenurilor și a investițiilor deja făcute aici. Presupun, și asta cred că o s-o vedem într-un an, maxim doi, că investițiile în turismul rural vor exploda, ceea ce ar fi un lucru foarte bun.

Per total, chiar dacă a costat foarte mult acest drum, acești bani se vor întoarce cu siguranță în economie, vor mai fi atrase fonduri europene, și vor veni foarte mulți turiști care vor lăsa aici foarte mulți bani. Eu sunt convins că de la prețul terenurilor și până la atractivitatea zonei, totul va crește. Nu vorbim doar de turiști fericiți. Eu, venind dintr-o lume a fondurilor europene pe dezvoltare rurală, știu cât era de greu pentru mulți din zonă care accesaseră diverse programe pentru a-și deschide o pensiune, și se plângeau de starea drumurilor, că turiștii n-aveau cum să ajungă la ei decât cu tractorul sau doar cei cu Jeep-urile. Nu puteau efectiv să-și implementeze proiectele din cauza drumurilor. Ei, acum această problemă s-a rezolvat. Sper ca acum să crească numărul pensiunilor precum ciupercile după ploaie.

ȘI, încă ceva foarte important, apele pluviale sunt acum toate colectate și duse prin șanțuri. Este nemaipomenit de important în durabilitatea drumului”, a declarat Vakar Istvan, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.

• Drumul Apusenilor – un proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 Axa Prioritară 6
• Valoarea totală a proiectului – 161.825.900 lei, din care cheltuieli nerambursabile 155.797.118 lei
• Obiectivul general al proiectului: creșterea gradului de accesibilitate a zonei rurale montane deosebite a județului Cluj
• Obiectivul specific: îmbunătățirea parametrilor tehnici relevanți (creșterea portanței, vitezei, siguranței rutiere) aferente drumurilor DJ 108 K (limită jud. Bihor – Baraj Drăgan_ și DJ 764 B (Baraj Drăgan – intersecție DN1)
• Contract de lucrări: terasamente, suprastructură drum, amenajare drumuri laterale, sistem drenare ape pluviale, podețe, parcări, stații autobuz, accese proprietăți, marcaje și semnalizări, ziduri de sprijin, lucrări de poduri și de canalizație de cabluri subterane etc.
• Manager de proiect: Mihaela Tripon

Zona Valea Drăganului declarată și stațiune turistică de interes local

Comuna Poieni a obținut, la sfârșitul anului trecut și statutul de stațiune turistică de interes local pentru zona Valea Drăganului.

Printre obiectivele din zonă se numără Lacul de acumulare Drăgan, cunoscut și sub denumirea de Barajul Floroiu, care asigură retenția apelor râurilor Drăgan și Sebeșel, fiind amplasat imediat în aval de confluența celor două râuri.

Barajul din beton, terminat în 1987, are o înălțime de 120 m și o deschidere la coronament de 424 m, iar lacul Drăgan are o suprafață de 292 de hectare și 112 milioane ml de apă.

Pe raza localității Valea Drăganului există un nucleu puternic de practicare a agro-turismului. Deși pe teritoriul comunei Poieni se află și alte obiective turistice și culturale importante, cum ar fi castrul Roman și cetatea de la Bologa, administrația locală nu a făcut demersuri pentru a declara întreaga comună zonă turistică de interes local deoarece la Poieni și la Bologa există exploatări de piatră. Or, legea privind stațiunile turistice de interes local nu permite localităților care au factori poluanți precum exploatările de piatră să obțină un astfel de statut. Cu toate acestea, avantajul localității Bologa în special și al comunei Poieni în general constă în faptul că în curând castrul Roman de la Bologa va fi inclus în patrimoniul UNESCO. Castrul roman de la Bologa se numără printre cele 350 de obiective din cadrul proiectului Limes, fosta graniță romană de pe teritoriul Daciei, ce va fi inclus în Patrimoniul Mondial.

Sandu Mureșan