Andrei Marga: Nu intenţionăm să ne retragem ambasada de la Damasc

România nu intenţionează să îşi retragă ambasada de la Damasc, în condiţiile în care aceasta permite legătura cu cetăţenii români din Siria şi joacă un rol important în rezolvarea problemelor acestora, a anunţat ministrul de externe Andrei Marga, la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Externe (CAE), desfăşurată luni la Bruxelles, transmite Agerpres.

Potrivit oficialului român, dintre statele UE ţara noastră are probabil cea mai mare comunitate de cetăţeni în Siria. “’Am reiterat importanţa punerii în aplicare a planului elaborat de Kofi Annan şi, legat de aceasta, importanţa încetării imediate a oricărei forme de violenţă, acesta fiind primul pas ce condiţionează orice alţi paşi către soluţionarea problemelor din Siria. Am pledat pentru cooperarea completă şi necondiţionată a autorităţilor siriene cu misiunea ONU prezentă teren, cu accent pe asigurarea libertăţii de mişcare, libertăţii de acţiune nestingherită pentru observatorii trimişi acolo. România participă cu cinci observatori militari neînarmaţi la misiunea ONU în Siria”, a spus ministrul Andrei Marga.

Un accent a fost pus şi pe importanţa asigurării transporturilor de ajutoare umanitare în zonele în care populaţia civilă siriană are cea mai mare nevoie, prin respectarea în acest sens a prevederilor planului Kofi Annan de către autorităţile siriene.

Uniunea Europeană a adoptat luni, în reuniunea CAE, noi sancţiuni împotriva Siriei prin îngheţarea activelor a două companii care sprijină financiar regimul de la Damasc şi prin adăugarea altor trei persoane pe lista celor cărora le-au fost îngheţate activele şi li s-a interzis dreptul de călătorie în UE.

“Sancţiunile UE vizează regimul sirian, nu populaţia civilă. Atît timp cît represiunea nu se opreşte, vom continua să punem presiune asupra celor responsabili de ea”, a spus şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton.

Este a 15-a serie de sancţiuni împotriva regimului sirian de la începutul opresiunii împotriva opoziţiei în urmă cu mai mult de un an. La ultima lor reuniune din aprilie, miniştrii de externe din UE au decis să interzică exporturile de produse de lux spre Siria, o măsură în special simbolică ce viza stilul de viaţă al cuplului Assad.

După decizia de luni, 128 de persoane şi 43 de companii din Siria sunt vizate de sancţiunile europene. Acestea vizează în special banca centrală, comerţul cu metale preţioase sau zborurile de marfă. Un embargou petrolier şi un embargou asupra armelor şi materialelor care ar putea servi represiunii au completat paleta de sancţiuni a Uniunii Europene împotriva regimului sirian.

Referitor la Afganistan – un alt subiect unde CAE a adoptat concluzii -, ministrul român de externe a reafirmat sprijinul României pentru un angajament pe termen lung al UE în stabilizarea ţării asiatice, proces care va dura după anul 2014. “Am arătat că România va rămîne angajată în Afganistan pe toate cele trei paliere – UE, NATO şi planul bilateral. Am exprimat disponibilitatea guvernului ţării noastre de a contribui la proiecte concentrate pe componenta civilă a procesului de stabilizare – aici am în vedere în primul rînd programe de pregătire pentru diplomaţia afgană, sprijin pentru reforma justiţiei şi altele”, a spus Marga.

Uniunea Europeană a cerut luni guvernului afgan să asigure desfăşurarea unor alegeri parlamentare şi prezidenţiale “credibile şi inclusive” şi să garanteze respectarea drepturilor omului, în special în cazul femeilor şi copiilor, subliniind în acelaşi timp rolul unei societăţi civile active şi independente pentru viitorul Afganistanului.

Concluziile privind Afganistanul ale reuniunii CAE relevă că UE se aşteaptă ca autorităţile afgane să reasigure comunitatea internaţională cu privire la implementarea angajamentelor de ameliorare a guvernanţei politice şi economice. ”UE rămîne pregătită să sprijine în continuare eforturile afgane de reformare a sistemului electoral şi de consolidare a instituţiilor electorale independente. Uniunea Europeană subliniază importanţa unui proces de pace inclusiv, condus de afgani, şi a unui rezultat ce respectă principiile incluse în concluziile Conferinţei de la Bonn, din decembrie 2011”, menţionează documentul.

În acelaşi timp, Uniunea Europeană afirmă că acordă importanţă consolidării justiţiei, esenţială pentru a contrabalansa consolidarea forţei de poliţie civilă şi ca o garanţie că drepturile omului vor fi respectate. Consiliul UE mai solicită guvernului de la Kabul să acţioneze pe baza recomandărilor FMI în urmă prăbuşirii Băncii Kabul şi să ia măsuri pentru a ameliora gestionarea finanţelor publice ale ţării, inclusiv prin stabilirea unui sistem transparent de fluxuri ale finanţelor publice dinspre donatori către guvernul central şi de la acesta către provincii.

”Consiliul reafirmă că asigurarea profesionalismului şi calităţii poliţiei afgane este o prioritate mai importantă decît simpla finanţare. (…) Poliţia civilă va rămîne un element esenţial al asistenţei UE în domeniul securităţii. Consiliul reiterează importanţa cooperării şi coordonării continue dintre EUPOL, NATO şi misiunile de pregătire de pe teritoriul afgan. Consiliul confirmă acordul anterior privind extinderea în principiu a misiunii EUPOL AFGHANISTAN pînă la finalul lui 2014 şi reiterează angajamentul UE faţă de eforturile Afganistanului de consolidare a statului de drept după 2014 şi intenţionează să abordeze această chestiune în viitorul apropiat”, mai indică aceleaşi concluzii ale reuniunii CAE.