Cum pot părinții și școala să intervină înainte ca violența să escaladeze

Inspectoratul Școlar Județean Cluj a organizat marți, 17 noiembrie, în sala de conferințe de la Cluj Arena, prima întâlnire dintr-o serie de conferințe itinerante dedicate părinților. Intitulată „O școală fără violență începe cu fiecare dintre noi!”, evenimentul a urmărit să apropie familiile, școala și instituțiile care intervin atunci când siguranța elevilor este pusă în pericol. Programul a reunit perspective din psihologia clinică, prevenirea criminalității, cercetarea stării de bine a elevilor și consilierea școlară.

Întâlnirea a avut loc într-un moment în care presa locală și cea națională relatează atât despre episoade grave de violență în școli, cât și despre măsurile prin care acestea pot fi prevenite. La 12 noiembrie, Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică proiectul Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, care include măsuri pentru prevenirea radicalizării în mediul școlar. În paralel, la nivelul Guvernului, un grup de lucru pregătește un plan integrat pentru siguranța în școli. În județ, ISJ Cluj pune în aplicare propria Strategie de prevenire a violenței la nivelul unităților de învățământ preuniversitar, cu titlul „O școală fără violență începe cu fiecare dintre noi!”. Faptul că seria de conferințe începe cu o întâlnire adresată părinților spune ceva despre rolul lor ca parteneri principali ai școlii. Familia poate observa acasă schimbări pe care profesorii le văd doar în clasă sau în pauze. Puse cap la cap, aceste observații pot ajuta adulții să răspundă mai devreme la hărțuire, la însingurarea unui copil sau la situații care ridică suspiciuni de radicalizare ori de escaladare a violenței.

Inspectorul școlar general Marinela Marc a deschis conferința, la invitația inspectoarei școlare Amalia Gurzău, moderatoarea manifestării. Marinela Marc le-a propus părinților să facă un obicei din conversațiile pe care le poartă cu copiii despre cum a fost ziua de școală, dar și despre cum s-au derulat și alte evenimente din viața lor de zi cu zi. Întrebările despre ce i-a supărat la școală, cu cine și-au petrecut timpul sau cum se simt printre colegi pot scoate la iveală lucruri pe care copiii le povestesc cu greu din proprie inițiativă. Pentru cazurile delicate și repetate, șefa ISJ Cluj a descris intervenția echipelor multidisciplinare, care pot reuni școala, familia, consilierii, poliția și serviciile de protecție a copilului. „Soluția este dialogul cu toți cei implicați, așa cum încercăm noi astăzi, cu psihologi, cu polițiști, care împreună să găsească soluții pentru fiecare caz în parte”.

Psihologul clinician Ramona Lupu, președinta Asociației Române pentru Studiul Jocurilor de Noroc, a vorbit despre desensibilizare și despre felul în care expunerea repetată la imagini și relatări violente poate diminua intensitatea reacției la agresiune. Ramona Lupu a atras atenția și asupra impasului în care ajung copiii, când părinții și profesorii își contestă reciproc autoritatea. „Suntem în aceeași echipă, deși de foarte multe ori ne comportăm ca și cum am fi pe două maluri diferite ale aceluiași râu.”

Comisarul-șef Gina Pop, din cadrul IPJ Cluj, a explicat cum lucrează polițiștii cu elevii. La gimnaziu, de pildă, exercițiile de rol le dau copiilor ocazia să vadă un episod de bullying din perspectiva celui care agresează, a celui vizat și a martorului. Vorbind despre felul în care adulții își adaptează răspunsul pe măsură ce copiii cresc, Gina Pop a adăugat: „Noi, adulții, învățăm să fim părinți crescându-vă pe voi”.

Cum se simt elevii la școală

Marius Cîmpean, directorul executiv al InimInstitute, a prezentat primele răspunsuri din „Barometrul stării de bine a elevilor”, realizat împreună cu Departamentul de Sănătate Publică al Universității Babeș-Bolyai. La momentul prezentării, datele erau preliminare și proveneau de la 1.522 de elevi din clasele IV–XII. 68% dintre elevii chestionați au dat experienței școlare cel puțin nota 7 din 10. Aproximativ 12% dintre ei au dat nota 4 sau mai puțin pentru acest indicator. Un sfert au spus că se tem că alți elevi i-ar putea jigni sau răni, iar aproape unul din cinci a spus că se simte singur la școală. Imaginea celor șapte elevi dintr-o clasă de 28, folosită de Cîmpean, a ilustrat proporția celor care experiențiază această teamă.

În răspunsurile prezentate, stresul școlar apare mai frecvent la fete, iar presiunea mare din partea familiei este raportată mai des de băieți. Mai puțin de jumătate dintre elevii chestionați simt că părerea lor contează la școală. La întrebarea despre ce ar schimba dacă ar putea alege un singur lucru, aproximativ un sfert dintre răspunsurile deschise ale elevilor s-au referit la profesori, de la felul în care predau până la respectul cu care le vorbesc.

Marius Cîmpean a făcut legătura între relațiile din clasă și ce se întâmplă după ore. O poreclă spusă în pauză poate fi reluată în grupul de mesaje, iar fotografia distribuită acolo poate prelungi hărțuirea până seara. Refuzul de a merge la școală, somnul prost ori reacția de teamă la vibrația telefonului sunt motive pentru a deschide o conversație cu copilul. Într-un sondaj online distinct, realizat în 2022 de Salvați Copiii România, aproximativ opt din zece respondenți au spus că au fost martori la bullying în școala lor. De aici și atenția acordată de reprezentantul InimInstitute elevilor care asistă la un episod de hărțuire. Ei pot refuza să râdă sau să distribuie o imagine umilitoare, pot rămâne alături de copilul vizat și pot cere ajutorul unui adult.

Ce învață copiii din reacțiile adulților

Ana-Maria Crișan, consilier școlar în cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Cluj, a pornit de la o scenă obișnuită. Un copil aflat pe bancheta din spate a mașinii aude cum reacționează adultul de la volan când se simte nedreptățit. Din asemenea situații, repetate zi de zi, în afara conștientizării manifeste a adultului, copilul învață cum să reacționeze la frustrare și cum să vorbească cu cineva cu care este în dezacord. „Modelele repetate vor contribui la felul în care copiii vor învăța să se comporte pe termen lung. Și atunci poate că ar trebui să ne punem întrebarea, măcar din când în când: cât de mult seamănă ceea ce le cerem copiilor cu ceea ce le arătăm cu adevărat despre noi?”, a spus consiliera. Ea a povestit și cum, după ce o altă mamă i-a reproșat că fiica ei îi lovise copilul, prima reacție a fost să-și certe propria fiică. Exemplul a mutat discuția către modalitatea în care adulții pot asculta ce s-a întâmplat și pot ajuta copilul să își asume și să repare o greșeală.

Consiliera CJRAE a insistat și asupra diferenței dintre frustrarea obișnuită, cum este pierderea unui joc, și umilirea sau intimidarea, care cer intervenția adulților. În situațiile de zi cu zi, copiii pot exersa reacții la care să recurgă și când un conflict devine mai greu de gestionat. „Prevenția cere timp. Să-i învățăm pe copii lucruri care să-i ajute să treacă peste situațiile care nu sunt simple. Îi ajută să învețe cum să spună că nu sunt de acord, cum să accepte atunci când trăiesc o pierdere, cum să-și ceară scuze, cum să treacă peste diferite greșeli, cum să recunoască momentele complicate”. Pentru ca acest lucru să se întâmple înaintea unei crize, Ana-Maria Crișan a pledat și pentru reducerea numărului de elevi care îi revin unui consilier școlar.

Consilierea școlară, un serviciu asigurat de școală

Consilierea școlară le oferă elevilor un loc în care pot vorbi despre teamă, singurătate sau conflicte și pot căuta sprijin înainte ca dificultățile să le afecteze participarea la școală. Părinții pot discuta cu un consilier despre schimbările pe care le observă acasă, iar profesorii pot construi împreună cu acesta un răspuns pentru copil și colectivul clasei. A apela la acest serviciu este un gest de grijă și de responsabilitate. Pentru un copil, contează să știe cui se poate adresa și cere sprijin emoțional, chiar din proprie inițiativă.

La Cluj Arena au venit puțini părinți în raport cu numărul celor înscriși inițial. Tema, formulată în jurul violenței extreme, le-ar fi putut părea unora prea îndepărtată de dificultățile cotidiene ale propriilor copii. Alte explicații posibile sunt promovarea insuficientă sau prea apropiată de data întâlnirii, ora dificilă pentru familiile care lucrează și timpul necesar deplasării. Motivele absenței rămân necunoscute. ISJ Cluj și-a anunțat intenția de a continua întâlnirile pe parcursul anului școlar și de a le duce în alte localități ale județului. Din discuțiile libere de la final s-a desprins nevoia unei componente practice mai vizibile. Atelierele în care părinții și profesorii lucrează pe exemple de bullying, un traseu clar de sesizare a incidentelor în fiecare școală și întâlnirile periodice cu dirigintele și consilierul ar putea da continuitate dialogului început la Cluj Arena.

Dan Crișan

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.