Nu, un Congres democrat nu va salva Europa

 

Strategic Europe

Un „val albastru” a cuprins alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, democrații recâștigând controlul asupra ambelor camere ale Congresului. Însă europenii care speră la o revenire la normalitate ar face bine să se mai gândească, opinează Rym Momtaz.

A venit din nou acel moment în care prea mulți aliați europeni sunt tentați să se bucure și să lase garda jos după un scrutin în Statele Unite. Nu ar trebui să o facă.

Victoria categorică a democraților în alegerile de la jumătatea mandatului nu se va traduce printr-o schimbare la fel de spectaculoasă a intereselor SUA și ale Europei – interese care devin tot mai divergente în privința provocărilor strategice fundamentale.

Există un consens bipartizan în Statele Unite cu privire la necesitatea de a renegocia, redefini și recalibra relația transatlantică – chiar dacă decidenții politici din ambele tabere folosesc o terminologie diferită și pun accent pe aspecte diferite.

Fundamentele vor rămâne neschimbate, chiar dacă democrații vor câștiga Casa Albă în 2028. Europenii trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru propria securitate convențională; Statele Unite vor continua să utilizeze „războiul economic” pentru a-și susține clasa muncitoare și clasa de mijloc – precum și industriile proprii –, chiar și în detrimentul aliaților, dacă va fi nevoie; iar evaluările strategice ale amenințărilor, atât din partea americană, cât și din cea europeană, vor continua să difere.

Bilanțul ultimei administrații democrate, sub președintele Joe Biden – „Legea privind reducerea inflației” (Inflation Reduction Act), parteneriatul de securitate AUKUS cu Australia și Regatul Unit, precum și abordarea tot mai prudentă (conservatoare) față de ajutorul militar acordat Ucrainei – ar fi trebuit să-i vindece pe europeni de acest gen de iluzii. Cu toate acestea, unii nu se pot abține să nu privească lumea prin ochelari în culorile drapelului american, visând la o întoarcere în vremurile în care se aflau confortabil „înveliți” în coconul american, fără a realiza că acea perioadă a fost, de fapt, o anomalie istorică.

Așa cum au demonstrat clar alegerile prezidențiale din 2024 și cele de la jumătatea mandatului din 2026, atât republicanii, cât și democrații sunt condiționați de un factor copleșitor: percepția poporului american asupra costului vieții. Acest lucru are repercusiuni directe și inevitabile pentru Europa în domenii precum apărarea, comerțul și tehnologia. Era securității americane nelimitate și a liberului schimb neîngrădit a apus. Președintele SUA, Donald Trump, numește acest concept „America First” („America pe primul loc”), în timp ce administrația Biden l-a numit „o politică externă pentru poporul american”.

Deși noul Congres, dominat de democrați, va fi probabil mai deschis să sprijine Ucraina decât a fost anterior, acest sprijin nu va schimba fundamental situația. Noul grup de democrați include, de asemenea, un contingent semnificativ concentrat exclusiv pe îmbunătățirea condițiilor economice ale propriilor alegători; aceștia nu sunt mai dispuși decât republicanii din tabăra „MAGA” să continue cheltuielile masive pentru apărarea Europei sau să elimine tarifele vamale.

Ceea ce europenii pot aștepta, în mod rezonabil, este ca democrații – alături de republicanii dispuși să se distanțeze de Trump – să promoveze un nou pachet de asistență pentru securitatea Ucrainei, inclus în viitoarea Lege privind autorizarea apărării naționale (National Defense Authorization Act). Acesta ar putea cuprinde furnizarea de armament – ​​prin intermediul „Listei cerințelor prioritare ale Ucrainei” (Prioritized Ukraine Requirements List) din cadrul NATO, costuri acoperite în mare parte de europeni – și schimbul de informații secrete, precum și anularea derogărilor acordate de Trump pentru importurile de motorină din Rusia.

Totuși, stocurile de interceptoare nu pot fi constituite mai repede decât permit legile fizicii, iar punerea în aplicare și respectarea măsurilor vor rămâne o provocare. O realitate inconfortabilă pentru cei care cred cu tărie în sistemul american de „frâne și contrabalansuri” (checks and balances) este că, atunci când o administrație refuză să pună în aplicare o lege sau un act normativ, Congresul are la dispoziție foarte puține pârghii. Administrația Trump a oferit un exemplu elocvent în acest sens.

Prin urmare, a determina Departamentul Apărării al SUA să înceteze subminarea Ucrainei – fie în ceea ce privește schimbul de informații, fie în privința accesului la sistemul de apărare prin satelit „Starshield” – s-ar putea dovedi a fi un demers destul de complicat.

Prevederea legală din 2023, care interzice președintelui SUA să retragă unilateral țara din NATO, constituie un studiu de caz relevant. Aceasta a impus o barieră reală împotriva unei astfel de acțiuni, în eventualitatea în care Donald Trump ar fi intenționat cu adevărat să scoată SUA din alianță. Cu toate acestea, Trump păstrează o capacitate considerabilă de a submina NATO prin declarațiile și deciziile sale, dacă alege să facă acest lucru. Așa cum afirma odinioară Marco Rubio – viitor secretar de stat și consilier pentru securitate națională – „cine ocupă funcția de președinte va determina, în mare măsură… direcția în care se îndreaptă țara în ceea ce privește politica externă. Așa au stat lucrurile de-a lungul istoriei americane; așa este concepută Constituția. Așadar, să fim clari: Congresul are un rol în politica noastră externă – în special prin alocarea fondurilor și prin funcția sa de supraveghere – însă factorul principal care determină politica externă a Statelor Unite a fost întotdeauna, și va rămâne, președintele Statelor Unite”.

Prin urmare, europenii trebuie să-și continue drumul. În ultimii doi ani, ei au demonstrat – atât lor, cât și restului lumii – că, atunci când există voință, se găsește și o cale. Ei finanțează marea majoritate a ajutorului acordat Ucrainei, atât pentru efortul militar, cât și pentru reconstrucție. Deficitele de finanțare care se prefigurează vor reprezenta o provocare, dar europenii nu au altă opțiune decât să depășească obstacolele, întrucât mizele de securitate o impun. În cadrul NATO, europenii contribuie cu cea mai mare parte a resurselor militare necesare pentru supravegherea spațiului aerian și maritim pe flancul estic al Alianței, ca răspuns la tot mai frecventele acțiuni de sondare ale Rusiei; acest efort este susținut de capacități strategice americane esențiale și incontestabile.

Pornind de la aceste progrese, ar fi în interesul europenilor să abordeze noua conducere a Congresului SUA cu un plan concret și decisiv pentru a continua această reechilibrare transatlantică – inclusiv în ceea ce privește reevaluarea posturii forțelor americane. Pentru a reuși, ei trebuie să ajungă la un consens la nivel european cu privire la modul în care pot utiliza și valorifica puterea comercială a UE, la amploarea cooperării în producția de armament cu companiile americane din domeniu, precum și la abordarea marilor companii tehnologice (Big Tech). Vestea bună este că, atât în ​​contextul administrației Trump și al potențialilor săi succesori, cât și – cu atât mai mult – în cel al coaliției democrate emergente, situația nu reprezintă neapărat un joc de tip „sumă nulă”, așa cum a fost adesea prezentată. Schimbările strategice la nivel global sunt atât de profunde, încât există modalități prin care clasele muncitoare și de mijloc de pe ambele maluri ale Atlanticului pot avea, simultan, de câștigat.

AUTOR

Rym Momtaz este redactor-șef al „Strategic Europe”. Jurnalistă distinsă cu mai multe premii Emmy, devenită ulterior analistă, ea este specializată în probleme legate de Europa și Orientul Mijlociu, precum și în interacțiunile dintre aceste două regiuni.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.