SONDAJ | 51% dintre români consideră că responsabilitatea pentru prevenirea violenței în școli revine părinților

Mai mult de jumătate (51%) dintre români consideră că principala responsabilitate pentru prevenirea violenţei în şcoli revine părinţilor şi familiilor elevilor, potrivit unui sondaj INSCOP dat publicităţii miercuri.

Conform studiului, realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei de ştiri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group, 51,9% dintre români consideră că principala responsabilitate pentru prevenirea violenţei în şcoli revine părinţilor şi familiilor elevilor, 16,6% Ministerului Educaţiei, 14,2% profesorilor şi conducerii şcolilor, 7,9% Poliţiei, iar 6,9% elevilor înşişi. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,6%.

„Sunt de părere că principala responsabilitate pentru prevenirea violenţei în şcoli revine părinţilor şi familiilor elevilor într-un procent semnificativ mai ridicat decât restul eşantionului: votanţii PNL şi USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din urbanul mare. Consideră că principala responsabilitate pentru prevenirea violenţei în şcoli revine Ministerului Educaţiei într-o proporţie mult mai mare decât media: votanţii AUR, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară, angajaţii din sectorul public”, se precizează într-un comunicat postat pe site-ul informat.ro

Mai mult de o treime (37,3%) dintre participanţii la sondaj consideră că cea mai bună soluţie pentru reducerea violenţei în şcoli este implicarea mai activă a părinţilor în educaţia şi supravegherea copiilor, 21,5% optează pentru aplicarea unor sancţiuni mai severe pentru elevii care comit acte de violenţă, 19% pentru introducerea unor controale de securitate mai stricte la intrarea în şcoli, 12,8% pentru organizarea unor programe de prevenire a violenţei şi de educaţie pentru comportament, iar 7,2% pentru creşterea numărului de psihologi şi consilieri şcolari.

„Consideră că implicarea mai activă a părinţilor în educaţia şi supravegherea copiilor este cea mai bună soluţie într-o proporţie semnificativ mai mare decât media: votanţii PNL şi USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti. Votanţii AUR, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară şi angajaţii din sectorul privat, cred, într-un procent semnificativ peste media eşantionului, că aplicarea unor sancţiuni mai severe pentru elevii care comit acte de violenţă este cea mai bună soluţie pentru reducerea violenţei în şcoli”, transmite sursa citată.

Sunt de părere că cea mai bună soluţie pentru reducerea violenţei în şcoli este introducerea unor controale de securitate mai stricte la intrarea în şcoli, într-o proporţie mult mai ridicată decât în restul populaţiei: votanţii PSD şi AUR, persoanele între 45 şi 59 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural.

Votanţii PNL şi tinerii sub 30 de ani optează într-un procent cu mult peste media eşantionului pentru organizarea unor programe de prevenire a violenţei şi de educaţie pentru comportament ca cea mai bună soluţie pentru reducerea violenţei în şcoli, transmite sursa citată.

Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, a remarcat că familia este considerată principala responsabilă pentru prevenirea violenţei, dar o parte importantă a populaţiei preferă soluţii bazate pe sancţiuni şi controale de securitate, în detrimentul consilierii psihologice şi al programelor educative.

„Diferenţele dintre categoriile sociale şi generaţii arată că persoanele mai în vârstă şi cele cu educaţie superioară pun mai mult accent pe responsabilitatea familiei, în timp ce generaţiile active şi persoanele cu educaţie redusă atribuie, într-o măsură mai mare, responsabilitatea instituţiilor. Aceste diferenţe sugerează că nu există un consens la fel de puternic asupra soluţiilor precum există asupra gravităţii problemei, iar reducerea violenţei în şcoli necesită atât implicarea părinţilor, cât şi măsuri instituţionale credibile”, a explicat el.

Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie, prin metoda mixed-mode secvenţial (CATI – CAWI). Volumul eşantionului simplu, aleator a fost de 1.197 de persoane, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2,8%, la un grad de încredere de 95%.