Memoria unui loc: Trei portrete, o istorie instituțională. De la Guberniu la Universitate și Muzeu”

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) marchează marți, 3 noiembrie 2026, de la ora 11:00, în holul de la intrarea în Aula Magna, etajul al II-lea al clădirii centrale UBB, str. Mihail Kogălniceanu nr. 1, Ziua Universității prin deschiderea unei expoziției permanente „Trei portrete, o istorie instituțională. De la Guberniu la Universitate și Muzeu” care aduce în prim-plan istoria locului pe care se află astăzi clădirea sa centrală, anunță reprezentanții UBB.

După mai bine de un secol, portretele împăraților Leopold al II-lea, Francisc al II-lea și Ferdinand I al Austriei revin pe locul pentru care au fost create, transmit aceiași reprezentanți adăugând că lucrările, aflate astăzi în patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, reunesc trei etape ale istoriei instituționale a orașului: administrația imperială a Transilvaniei, dezvoltarea Universității moderne și constituirea colecțiilor muzeale clujene.

La vernisaj vor lua cuvântul prof. univ. dr. Daniel David, rectorul UBB, Lucian Nastasă-Kovács, managerul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, și Fruzsina Rauca-Bencze, restaurator în cadrul muzeului, cea care a realizat restaurarea celor trei portrete.

„Pictate între sfârșitul secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea, în mărime naturală, lucrările au fost destinate Guberniului Transilvaniei, al cărui sediu se afla pe amplasamentul actualei clădiri centrale a UBB. În sălile administrației provinciale, portretele îndeplineau o funcție care depășea reprezentarea artistică: făceau vizibilă autoritatea unui suveran aflat la Viena, însoțind ședințele de consiliu și ceremoniile oficiale. Prin imagine, absența monarhului se transforma într-o prezență simbolică.

În 1872, odată cu atribuirea clădirii Guberniului noii Universități din Cluj, portretele au trecut în patrimoniul acesteia. În timpul vizitei sale din 1887, împăratul Franz Joseph le-a putut vedea în sala de consiliu care servise odinioară administrației Transilvaniei. Ajunse ulterior în colecțiile muzeale ale orașului, lucrările revin acum în spațiul universitar, restaurate și însoțite de povestea instituțiilor care le-au păstrat”, afirmă reprezentanții UBB.

Organizatorii invită publicul să descopere, dincolo de chipurile suveranilor, memoria unui loc, deoarece în opinia lor, concepute ca imagini ale puterii, cele trei portrete devin repere pentru înțelegerea trecutului și a felului în care patrimoniul păstrează legătura dintre instituții, generații și comunitate.