Injustiție în Justiție. Cum au fost împărțite preferențial restanțele salariale de la Curtea de Apel Cluj

Sub umbrela instabilității legislative din sistemul bugetar, valurile de procese din justiție au transformat creanțele salariale într-o adevărată povară pentru bugetul de stat. Pe lângă magistrați, și funcționarii publici sau personalul auxiliar din cadrul instanțelor au obținut în prin procese ori prin decizii administrative sume uriașe reprezentând drepturi restante, inflație și dobânzi penalizatoare. Numai la nivelul Curții de Apel Cluj și al instanțelor arondate, fondurile alocate și deschise în finalul anului 2023 au depășit 61 de milioane de lei, însă distribuirea banilor s-a făcut neunitar, lucru constatat de Curtea de Conturi a României. În timp ce unii angajați au încasat sute de mii de lei dintr-o singură tranșă, alții au primit doar sume simbolice.

Problema obținerii de drepturi salariale prin sentințe judecătorești de către personalul din justiție a fost mult dezbătută în spațiul public în ultimii ani.

La nivelul Curții de Apel Cluj, în intervalul 2021 — 2025, au fost înregistrate pe rolul instanțelor de judecată nu mai puțin de 703 dosare în care entitatea este parte, acțiunile având ca obiect stabilirea unor drepturi salariale ale personalului.

Confom datelor, Structura organizatorică a Curții de Apel Cluj (organigrama și statul de funcții) prevede un număr de 1.134 posturi, din care 354 posturi de judecători, 9 posturi asistenți ai judecătorului, 14 posturi asistenți judiciari, 592 posturi personal auxiliar (grefieri), 25 posturi personal auxiliar de specialitate (informaticieni), 71 posturi personal conex (șoferi, aprozi, agenți procedurali), 50 posturi funcționari publici și 19 posturi personal contractual. De precizat este că în aria de responsabilitate a Curții de Apel Cluj intră tribunalele Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș si Sălaj. Ca urmare a proceselor intentate, funcționarii publici sau personalul auxiliar din instanțele Curții de Apel Cluj au obținut peste 57,7 milioane de lei cu titlu de drepturi salariale pentru perioada 2021-2024.

Fondurile necesare pentru achitarea drepturilor salariale în anul 2023 au fost alocate din Fondul de rezervă bugetară Ia dispoziția Guvernului, prin trei hotărâri de guvern succesive, fiind repartizate de către Înalta Curte de Casație și Justiție către Curtea de Apel Cluj următoarele sume:

HG nr.1 1 11/16.11.2023, suma de 3.462.651 lei „pentru plata drepturilor salariale aferente lunilor octombrie și noiembrie 2023″ ; HG nr.1278/18.12.2023, suma de 3.892.000 lei „pentru plata drepturilor salariale ale personalului instanțelor judecătorești aferente parțial lunii octombrie și integral noiembrie 2023 ”; HG nr. 1279/18.12.2023, suma de 57.786.000 lei „destinată achitării drepturilor de natură salarială stabilite prin titluri executorii înfavoarea personalului ” și „dobânzi legale moratorii și/sau penalizatoare”.

Aceste drepturi au fost achitate în mai multe tranșe, iar auditorii Curții de Conturi au constatat că pentru tranșa a V-a creditele bugetare au fost alocate în cuantum mai mare decât necesarul real cu suma de 8.120.977 lei, ca urmare a unor erori de calcul din Nota de fundamentare a solicitării de credite a unuia dintre ordonatorii terțiari de credite. În schimb, pentru tranșa a IV-a, din necesarul total de credite în cuantum de 8.185.558 lei a fost alocată suma de 6.916.000 lei.

Mai mult, experții în audit susțin că deși fondurile trebuiau distribuite echitabil și în conformitate cu normele de eșalonare, banii s-au împărțit neunitar, încălcându-se principiul nediscriminării și al tratamentului egal.

Conform datelor din raport, pentru drepturile salariale restante aferente perioadei 01.01.2018 – 31.03.2023 stabilite prin Decizia administrativă nr. 171/2023 a Președintelui Curții de Apel Cluj (în sumă totală de 26,9 milioane lei), în luna decembrie 2023 s-au achitat plăți de aproape 2,95 milioane de lei (debit principal, inflație și dobânzi).

Cine împarte, parte își face

Curtea de Apel Cluj a înghițit 90,2% din întreaga sumă plătită în decembrie 2023 (peste 2,66 milioane de lei pentru 12 funcționari publici). Spre exemplu, managerul economic al Curții de Apel Cluj a încasat dintr-o singură tranșă suma brută de 400.147 lei (reprezentând 26,7% din restanțele sale).

În schimb, Tribunalul Cluj a primit 8,5% din totalul plăților (249.960 lei), banii fiind împărțiți la doar 5 funcționari publici din 11 (câte 50.000 de lei/persoană), fără a se achita însă actualizarea cu inflația sau dobânzile. Managerul economic al Tribunalului Cluj nu a primit niciun leu.

La Tribunalele din Maramureș, Sălaj și Bistrița-Năsăud funcționarii au primit sume derizorii, de sub 2.700 lei de persoană, fără dobânzi sau inflație. Ca exemplu, managerul economic de la Bistrița-Năsăud a primit doar 1.946 lei (0,6%), cel de la Sălaj 2.614 lei (0,26%), iar cel din Maramureș 1.790 lei (0,16%).

„În concluzie, la nivelul Curții de Apel Cluj, se regăsesc inadvertențe privind modul de abordare din perspectiva regimului juridic al actului administrativ emis de ordonatorul de credite, în speță Decizia Președintelui Curții de Apel Cluj nr. 171/2023: pe de o parte, aceste drepturi nu sunt asimilate hotărârilor judecătorești, ca atare nu se impune eșalonarea la plată în cinci tranșe anuale (anul I – 5%, anul II – 10%, anul III și IV – 25% și anul V – 35%), acestea fiind plătite pentru personalul din aparatul propriu în procent de aproximativ 25,8% în primul an, respectiv la prima tranșă; pe de altă parte, sunt asimilate hotărârilor judecătorești și considerate drepturi de natură salarială stabilite prin titluri executorii, a căror tranșă este scadentă în anul 2023 și plătite din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

În consecință, a fost constatată o abordare neunitară în modul de utilizare a fondurilor bugetare pentru plata drepturilor salariale obținute de către funcționarii publici în baza actului administrativ emis de către președintele Curții de Apel Cluj, respectiv Decizia nr. 171/2023, atât între funcționarii publici din cadrul Curții de Apel Cluj – aparat propriu și funcționarii publici din tribunalele arondate, cât și între aceștia și alte categorii profesionale care au câștigat astfel de drepturi în instanțele de judecată prin hotărâri definitive, al căror mod de acordare este eșalonat la plată, conform normelor legislative.

Totodată, au fost efectuate plăți din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru achitarea unor drepturi de natură salarială stabilite prin acte administrative, în condițiile în care nu au fost respectate în totalitate tranșele stabilite prin HG nr. 1279/2023”, a concluzionat Curtea de Conturi.

C.P.