Cum i-a salvat fostul atacant de la CFR Cluj, Billel Omrani, de la plata TVA pe sportivii cu venituri de milioane

Un control al Camerei de Conturi Cluj la Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Cluj a scos la iveală modul în care portițele legislative din Codul Fiscal le-au permis sportivilor de performanță de la cluburi de top precum Fotbal Club CFR 1907 Cluj SA și ACS U-BT să beneficieze de taxe reduse, fentând totodată obligația legală de a se înregistra ca plătitori de TVA la depășirea veniturilor anuale de 300.000 de lei.

Cazul a plecat de la un audit de conformitate realizat în anul 2021, când inspectorii financiari au identificat o anomalie majoră în modul în care erau impozitați fotbaliștii și baschetbaliștii din Cluj. Deși obțineau venituri substanțiale prin contracte de activitate sportivă, mulți dintre aceștia funcționau într-un regim fiscal hibrid. Concret, pentru obligațiile sociale achitau plafoane minime ca persoane fizice autorizate (optând pentru baza minimă de CAS și CASS deși încasau peste 300.000 de lei anualmente), dar refuzau să se înregistreze în scopuri de TVA și să colecteze taxa de 19%, așa cum impune legea pentru activitățile independente.

Conform art. 310 alin. (2) și art. 316 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal, persoana impozabilă care atinge sau depășește plafonul de 300.000 lei în cursul unui an calendaristic trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent în termen de 10 zile de la data la care a atins sau a depășit plafonul (până pe data de 10 a lunii următoare celei în care a avut loc depășirea).

Potrivit art. 269 alin. (1) și (4) din Codul Fiscal, este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă, o activitate economică.

Angajați în fapt, independenți pe hârtie

În raportul Curții de Conturi se arată că raporturile juridice reale dintre sportivi și cluburi sunt, în fapt, tipice unor relații de muncă dependentă. Cu toate acestea, forma contractuală aleasă — contractul de activitate sportivă — a fost preferată de cluburi pentru a reduce costurile fiscale și obligațiile față de angajați.

Inspectorii au constatat că sportivii au încercat să „se eschiveze de la plata obligațiilor în cuantumul legal”.

„Analizând informațiile din declarațiile D 112 – contribuții, privind venitul realizat ca bază Ia impozitul declarat, respectiv baza de calcul CAS și CASS, s-a constatat că unii sportivi au realizat venituri anuale mai mari de 300.000 lei, nu au achitat cota normală de CAS de 25% și CASS de 10% Ia veniturile realizate, ci au optat pentru baza minimă aferentă veniturilor din activități independente, dar nu s-au înregistrat în scop de TVA. Astfel, pentru o parte din obligațiile fiscale se comportă ca salariați cu contract individual de muncă, iar pentru altele ca prestatori în baza contractelor de activitate sportivă (activități independente), pentru a se eschiv•a de Ia plata obligațiilor în cuantumul legal. Ori, dacă contribuabilii au ales să nu plătească 35% din veniturile realizate (25% CAS + 10% CASS), atunci Ia depășirea plafonului de 300.000 lei, trebuie să colecteze și Să plătească 19% TVA”, arată auditorii Curții de Conturi.

Salvați de instanță

Pentru remedierea deficiențelor, AJFP Cluj a demarat inspecții fiscale și a analizat contractele jucătorilor. Concluzia organului fiscal, susținută ulterior și de instanțele de judecată, a schimbat însă încadrarea problemei.

În anul 2025, Tribunalul Cluj, într-un proces intentat de fotbalistul ABDEL-SLEM BILLEL OMRANI de la CFR Cluj căruia Finanțele îi emiseseră titluri executorii pentru neplata TVA, a stabilit că activitatea unui fotbalist profesionist are un caracter eminamente dependent.

„Având în vedere specificul activității desfășurate de către reclamant, condițiile desfășurării activității, legătura dintre sportiv și club redate anterior respectiv mecanismul TVA, constatăm că deși legea sportului definește activitatea sportivului profesionist ca fiind independentă, totuși, este dificil de concluzionat că fotbalistul profesionist trebuie să plătească TVA, deoarece un fotbalist desfășoară activitatea sa specifică – de a se antrena, de a participa Ia jocurile clubului, potrivit programului și regulilor clubului/federației, iar în schimb primește o sumă de bani. Or, acest tip de derulare a obligapilor se apropie de sfera relațiilor din dreptul muncii și mai puțin de sfera opera!iunilor impozabile, având În vedere gradul ridicat de dependență, pe care I-a analizat anterior”, se arată în motivarea instanței.

Judecătorii au subliniat că sportivul nu are libertate de decizie asupra orarului, locului de muncă sau bazei materiale, iar riscul economic nu îi aparține. Decizia a fost menținută definitiv de Curtea de Apel Cluj în 2026.

În consecință, întrucât instanțele au stabilit că sportivii nu desfășoară o activitate independentă în sensul Directivei de TVA — chiar dacă legea sportului le permite acest tip de contract —, Camera de Conturi Cluj a concluzionat că măsura de impunere a TVA-ului pentru sportivii de la CFR și U-BT a rămas fără obiect, închiderea dosarului fiscal făcându-se în favoarea încadrării de activitate dependentă.

„În concluzie, luând în considerare cele expuse mai sus, activitatea sportivilor profesioniști este apreciată, inclusiv de către instanța de judecată, ca fiind 0 activitate dependentă, fără a exista obligativitatea înregistrării ca plătitori de TVA și aplicării mecanismului TVA. Contractele de activitate sportivă cu valori peste plafonul de TVA, identificate de către echipa de audit în timpul misiunii de audit de conformitate desfășurată în anul 2021, aparțin unor sportivi profesioniști și au fost analizate de către organul fiscal În vederea clarificării caracterului dependent sau independent al activității desfășurate de sportivi din perspectiva TVA, fiind astfel luate măsurile necesare pentru implementarea integrală a recomandării formulate”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Cosmin PURIȘ