TERRA LUCIDA – două lumi artistice în dialog Întâlnire cu publicul la Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Muzeul de Artă Cluj-Napoca invită publicul miercuri, 14 octombrie, de la ora 11, la întâlnirea „Anatomia unei expoziții. Terra lucida”, dedicată proiectului internațional semnat de artiștii Kancsura István și Radu Șerban. Evenimentul va avea loc în sălile „Festive”, de la etajul muzeului, și va dezvălui povestea unui demers artistic care a dus arta contemporană transilvăneană în dialog cu publicul polonez.

La întâlnire vor participa prof. univ. dr. Lucian Nastasă-Kovács, managerul muzeului, în calitate de moderator, artiștii Kancsura István și Radu Șerban, precum și muzeograful dr. Dan Breaz, curatorul expoziției din partea instituției clujene. Vor fi prezentate premisele proiectului, opțiunile curatoriale și semnificațiile unei expoziții care valorifică patrimoniul muzeal într-un context european.

Un dialog cultural româno-polon

Prezentată în perioada 10 iulie – 29 august 2026 la Galeria de Artă Contemporană BWA SOKÓŁ din Nowy Sącz, Polonia, la invitația Małopolskie Centrum Kultury SOKÓŁ, expoziția „Terra lucida” a reunit lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca și din colecțiile celor doi artiști.

Proiectul s-a născut în urma unei invitații adresate muzeului în noiembrie 2025, în contextul dezvoltării relațiilor culturale româno-polone. Prin pictură, desen, obiect, tipar digital, instalație și video, expoziția a propus o perspectivă asupra evoluției artei din Transilvania, punând în dialog tradiția modernă și experimentul contemporan.

Titlul „Terra lucida”, cu sensurile sale de „pământ luminos” și „pământ transparent”, oferă cheia de lectură a întregului demers curatorial. Materia, lumina, memoria și spiritualitatea devin puncte de plecare pentru explorarea unor realități care depășesc ceea ce poate fi perceput la prima vedere.

„Ideea a apărut din existența acestor opere exemplare care acoperă o perioadă consistentă din istoria artei din Transilvania, Kancsura din 1960 în prezent, asigură tranziția de la modernism la contemporaneitate și Radu Șerban care activează în contemporan. Două lucruri care definesc creațiile celor doi: pământ transparent și pământ luminos. Ei au o relație specială cu materia, ne permit să vedem mai departe de materie, dincolo de ea”, explică dr. Dan Breaz, curatorul expoziției.

Două generații, două limbaje artistice

Creațiile celor doi artiști configurează un dialog între generații și formule plastice distincte. În opera lui Kancsura István, interesul pentru arhaic, simbol și spiritualitate se întâlnește cu experiența picturii și a desenului. Un reper al selecției este lucrarea „Tatăl fiului risipitor” (1982), aflată în patrimoniul muzeului clujean și reprezentativă pentru revenirea artistului, în anii ’80, la pictura figurativă.

În cazul lui Radu Șerban, ciclul „Imaginea imaginii” (2008), reprezentat prin zece lucrări din patrimoniul muzeului, explorează relația dintre fotografie, pictură și gravură, transformând fragmente ale memoriei personale în imagini cu puternică încărcătură afectivă. Casa bunicului, fereastra, soba, lampa sau fântâna reconstituie un univers biografic, în care amintirea capătă o nouă formă prin intermediul tehnologiei.

Aceste lucrări își au originea în preocupările artistului pentru instalație și pentru caracterul efemer al imaginii, ilustrate și de proiectul „Cutia cu amintiri” (2005–2006), în care lumina, pictura pe sticlă și reflexiile pe suprafața apei transformau imaginea într-un fenomen instabil.

Dincolo de selecția lucrărilor și de conceptul curatorial, experiența expunerii într-un spațiu cu o identitate vizuală puternică a reprezentat, la rândul ei, o provocare pentru artiști. Radu Șerban evocă surpriza întâlnirii dintre propriile lucrări și arhitectura interioară a galeriei din Nowy Sącz:

„Nu mai expusesem până atunci într-un spațiu în care pereții să fie tratați atât de curajos cromatic – negru, gri, vișiniu – și nici nu îmi imaginasem cum vor funcționa lucrările mele într-un asemenea context. Spațiul galeriei, generos și atent pus în valoare prin lumină, oferea însă posibilitatea unei adevărate regii vizuale.”

Mărturia artistului completează perspectiva curatorială, evidențiind rolul spațiului expozițional și al luminii în construirea unei experiențe vizuale. Întâlnirea dintre opere și ambient devine astfel parte integrantă a discursului expoziției, influențând felul în care lucrările sunt percepute și puse în relație.

Patrimoniul muzeal, în circuit internațional

Dincolo de întâlnirea dintre două universuri artistice, „Terra lucida” evidențiază rolul patrimoniului Muzeului de Artă Cluj-Napoca în dezvoltarea schimburilor culturale internaționale. Lucrările din colecția muzeului au contribuit direct la configurarea conceptului expozițional, devenind repere ale unui dialog între tradiție, experiment și sensibilitate contemporană.

Întâlnirea din 14 octombrie oferă publicului ocazia de a descoperi cum se construiește o expoziție, cum sunt selectate și puse în relație operele și cum poate patrimoniul să genereze noi interpretări. Totodată, evenimentul readuce în atenția publicului clujean un proiect care afirmă vitalitatea artei transilvănene și capacitatea acesteia de a participa la dialogul cultural european.

Prin „Anatomia unei expoziții. Terra lucida”, Muzeul de Artă Cluj-Napoca propune o incursiune dincolo de ceea ce se vede pe simeze, către ideile și semnificațiile care apropie două generații de artiști în jurul unor teme esențiale: materia, lumina, memoria și spiritualitatea.

Silvia Suciu

Credite fotografice: Kinga Ptak, Galeria BWA SOKÓŁ, Polonia