Prioritățile UE

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, principalele priorităţi ale Uniunii Europene pentru perioada următoare, în discursul anual privind Starea Uniunii, pledând pentru o Europă mai puternică, mai independentă şi capabilă să facă faţă unui context internaţional marcat de războiul din Ucraina, competiţie economică, schimbări climatice şi transformarea accelerată provocată de inteligenţa artificială.

În debutul discursului, von der Leyen a descris situaţia actuală a Uniunii, susţinând că Europa este în acelaşi timp mai puternică şi mai vulnerabilă şi că trebuie să îşi consolideze capacitatea de a-şi decide singură viitorul.

„Starea Uniunii noastre este cea mai puternică de până acum. Dar starea Uniunii noastre poate părea şi cea mai precară de până acum. Cele două afirmaţii pot părea incompatibile. Dar ambele sunt adevărate. Şi reflectă vremurile excepţionale în care trăim. Această epocă complexă a marilor oportunităţi şi a marilor pericole, prin care toate ţările încearcă să navigheze. În această lume, Europa a ales să îşi construiască propria cale. Şi se conturează acum o Europă mai puternică şi mai independentă”, a spus preşedinta Comisiei Europene.

Apărare şi securitate

Von der Leyen a anunţat o nouă strategie europeană de securitate şi a propus un mecanism european de reacţie la ameninţările hibride, similar celui prevăzut de articolul 4 al NATO. Statele membre ar putea solicita astfel coordonarea europeană în cazul unor atacuri cibernetice, acte de sabotaj, incendieri deliberate sau incursiuni cu drone.

Comisia propune şi un Consiliu european de securitate, cu participarea unor parteneri precum Canada, Norvegia, Ucraina şi Regatul Unit.

În paralel, UE ar urma să dezvolte capacităţi comune în domenii precum apărarea aeriană şi antirachetă, transportul strategic, realimentarea în zbor, spaţiul şi securitatea cibernetică.

Ucraina rămâne o prioritate

Von der Leyen a reafirmat sprijinul de neclintit al UE pentru Ucraina, anunţând măsuri pentru lunile de iarnă, inclusiv ajutor pentru energie, încălzire şi infrastructura afectată de atacurile ruseşti. UE intenţionează să continue livrările de echipamente de apărare, inclusiv sisteme Patriot şi muniţie, şi să dezvolte noi proiecte împreună cu industria ucraineană.

Un proiect menţionat în mod special este Freyja, un sistem modular de apărare împotriva rachetelor, pentru care este prevăzută cooperarea dintre industria europeană şi cea ucraineană. Von der Leyen a vorbit şi despre dezvoltarea unor proiecte comune cu companiile ucrainene din industria de apărare, cu producţie atât în Ucraina, cât şi în Europa.

Pe lângă sprijinul militar şi energetic, şefa Comisiei a anunţat continuarea presiunii economice asupra Rusiei şi aplicarea mai strictă a sancţiunilor.

Von der Leyen a relatat şi povestea gimnastei ucrainene Oleksandra „Saşa” Paskal, care şi-a pierdut un picior în urma unui atac rusesc şi a revenit ulterior în competiţii. Paskal a fost prezentă în sală, la invitaţia preşedintei Comisiei Europene, şi a fost aplaudată în picioare de eurodeputaţi.

Energie şi independenţă economică

Von der Leyen a susţinut că viitorul energetic al Europei trebuie să fie tot mai electric şi bazat pe producţie proprie. Ea a pledat pentru reducerea dependenţei de combustibilii fosili importaţi şi accelerarea trecerii către energie regenerabilă şi nucleară, precum şi pentru dezvoltarea infrastructurii necesare pentru transportul şi stocarea energiei în întreaga Uniune.

Comisia vrea să dubleze ponderea electricităţii în consumul energetic european până în 2040. Von der Leyen a susţinut că producţia mai mare de energie în interiorul Uniunii poate contribui la reducerea importurilor de combustibili fosili şi la creşterea competitivităţii industriei europene.

În acelaşi context al reducerii dependenţelor strategice, von der Leyen a vorbit despre relaţia comercială cu China. Ea a menţionat un deficit comercial european de aproximativ un miliard de euro pe zi şi riscul unui „al doilea şoc chinez”, în condiţiile dependenţei europene de materii prime critice necesare pentru baterii, cipuri, tehnologii curate şi industria de apărare.

Bruxellesul vrea un dialog pentru reechilibrarea relaţiei comerciale cu Beijingul, dar şi măsuri pentru reducerea dependenţelor. Comisia propune în acest sens crearea unei Corporaţii europene pentru materiile prime critice, care să contribuie la achiziţii comune şi la constituirea unor rezerve strategice.

Relansarea pieţei unice

Pe plan economic, von der Leyen a pledat pentru accelerarea relansării europene şi eliminarea barierelor din cadrul pieţei unice.

Comisia propune o foaie de parcurs intitulată „O Europă, o piaţă”, prin care să fie simplificate procedurile de autorizare şi redusă povara administrativă pentru companii. Von der Leyen a vorbit şi despre problema suprareglementării şi despre necesitatea reducerii sarcinilor administrative care afectează companiile.

Executivul european pregăteşte noi pachete de simplificare legislativă şi un pact împotriva suprareglementării, în paralel cu măsuri pentru mobilizarea capitalului privat european şi dezvoltarea companiilor aflate în faza de extindere.

Inteligenţa artificială

Von der Leyen a avertizat asupra riscurilor asociate modelelor de inteligenţă artificială (AI) de ultimă generaţie, inclusiv în domeniul securităţii cibernetice, şi a pledat pentru dezvoltarea capacităţilor europene de calcul şi pentru investiţii în infrastructura necesară dezvoltării AI.

UE vrea să atragă investiţii către companiile europene de AI şi să accelereze utilizarea tehnologiei în sănătate, transporturi, agricultură, industrie, apărare şi spaţiu. Von der Leyen a subliniat necesitatea ca Europa să îşi dezvolte propriile capacităţi în domeniul inteligenţei artificiale şi să investească în infrastructura de calcul necesară.

Von der Leyen a vorbit şi despre impactul AI asupra muncii, subliniind că efectele transformării tehnologice vor fi diferite în funcţie de competenţe, generaţii şi regiuni. Ea a anunţat pregătirea unui Act privind locurile de muncă de calitate şi măsuri pentru adaptarea lucrătorilor la schimbările tehnologice.

În acelaşi timp, Comisia urmăreşte cooperarea cu laboratoarele de AI de frontieră şi cu parteneri precum Canada şi Regatul Unit. Von der Leyen a subliniat că AI trebuie să rămână un instrument aflat sub controlul oamenilor, inclusiv în domenii precum sănătatea.

Climă, apă şi incendii

După o vară marcată de incendii şi valuri de căldură, von der Leyen a anunţat pregătirea unui nou cadru european pentru rezilienţa climatică. Comisia va identifica 100 de teritorii vulnerabile şi propune o alianţă pentru asigurarea riscurilor climatice şi un plan european de gestionare a valurilor de căldură.

Un alt element anunţat a fost o nouă iniţiativă europeană privind apa, care ar urma să includă măsuri pentru gestionarea şi protejarea resurselor de apă. Comisia pregăteşte, de asemenea, măsuri pentru agricultură şi analizează posibilitatea creării unei flote europene pentru combaterea incendiilor de vegetaţie.

Canada, primul „membru asociat” al UE

În prezenţa premierului Mark Carney, von der Leyen a propus acordarea statutului de „membru asociat” al Uniunii Europene Canadei, printr-o relaţie extinsă dincolo de cooperarea comercială.

Propunerea, prezentată drept o „Alianţă pentru viitor”, ar include cooperare în domenii precum apărarea, energia, materiile prime critice, bateriile, inteligenţa artificială, tehnologiile cuantice, securitatea cibernetică şi politica arctică.

Gaza şi Orientul Mijlociu

Von der Leyen şi-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia populaţiei din Gaza şi faţă de violenţele coloniştilor din Cisiordania. Ea a criticat proiectul israelian de extindere a aşezărilor în zona E1 şi a reafirmat sprijinul european pentru populaţia palestiniană şi pentru Autoritatea Palestiniană.

Potrivit oficialului european, UE a mobilizat aproape un miliard de euro pentru Gaza, inclusiv pentru reconstrucţie şi sprijinirea Autorităţii Palestiniene.

Preşedinta Comisiei Europene a susţinut dreptul Israelului la securitate şi autoapărare, dar şi dreptul palestinienilor la securitate şi demnitate şi a reafirmat sprijinul pentru soluţia celor două state.

Migraţie şi frontiere

Referindu-se la evenimentele din Ceuta din timpul verii, von der Leyen a afirmat că frontiera de la Ceuta este o frontieră europeană. „Ceuta este Spania. Ceuta este Europa. Iar Europa vă va sta alături”, a spus şefa Comisiei Europene.

Ea a subliniat reducerea cu 55% a numărului de sosiri ilegale în ultimii doi ani şi scăderea suplimentară de 35% din acest an. „Mesajul Europei este clar: vom respecta întotdeauna valorile şi drepturile noastre fundamentale. Dar nu vom face niciodată vreun compromis de la apărarea graniţelor noastre”.

Comisia doreşte aplicarea deplină a Pactului privind migraţia şi azilul, consolidarea Frontex şi accelerarea procedurilor de returnare. De asemenea, propune şi un cadru de coordonare pentru situaţii de urgenţă, precum şi sisteme de avertizare timpurie pentru identificarea şi gestionarea rapidă a unor noi presiuni migratorii.

În paralel, von der Leyen a vorbit despre extinderea căilor legale de migraţie şi despre un program destinat tinerilor din regiunea mediteraneană, axat pe dezvoltarea competenţelor şi accesul la locuri de muncă.

Democraţie şi dezinformare

Von der Leyen a avertizat asupra ingerinţelor străine, a deepfake-urilor şi a campaniilor de „război cognitiv” care pot afecta procesele democratice.

Comisia vrea să consolideze Centrul european pentru rezilienţă democratică, destinat coordonării eforturilor împotriva dezinformării şi a tentativelor de interferenţă în procesele democratice. Von der Leyen a vorbit şi despre necesitatea protejării alegerilor şi a instituţiilor democratice în faţa acestor ameninţări.

În discurs a fost menţionată şi situaţia din Ungaria, în contextul alegerilor din 12 aprilie, precum şi utilizarea mecanismelor europene privind statul de drept şi condiţionalitatea bugetară.

Copiii şi reţelele sociale

Prin EU KIDS ACT, Comisia propune interzicerea accesului la reţelele sociale pentru copiii sub 13 ani. Pentru cei între 13 şi 15 ani sunt propuse conturi supravegheate de părinţi şi cu funcţionalităţi limitate, iar pentru adolescenţii între 15 şi 18 ani sunt avute în vedere măsuri suplimentare de siguranţă.

„Nicio reţea socială până la vârsta de 13 ani. Niciun cont personal până la vârsta de 15 ani… De la 13 ani şi până la împlinirea vârstei de 15 ani, copiii vor avea acces numai la miniconturi create şi supravegheate de părinţi, cu funcţionalităţi restrânse şi o durată de utilizare limitată la o oră pe zi. Iar pentru utilizatorii cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani, platformele vor fi obligate să aplice măsuri de proiectare în vederea utilizării sigure”. „Europa are puterea de a acţiona. Noi hotărâm care sunt regulile noastre, nu companiile Big Tech”, a declarat von der Leyen.

Von der Leyen a propus ca platformele să suporte sarcina probei în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor de protecţie. Comisia pregăteşte şi un Digital Fairness Act, destinat între altele combaterii unor mecanisme de proiectare care pot încuraja utilizarea excesivă a platformelor.

Extinderea UE şi valorile europene

Von der Leyen a pledat pentru continuarea extinderii Uniunii către Ucraina, Republica Moldova şi statele din Balcanii de Vest, pe baza îndeplinirii criteriilor de aderare.

Procesul trebuie să rămână bazat pe merite, a spus ea, însă valorile europene sunt „nenegociabile”. În acest context, von der Leyen a criticat glorificarea lui Ratko Mladic la funeraliile acestuia de la Belgrad şi a pledat pentru adevăr, justiţie şi respectarea valorilor europene.

În finalul discursului, von der Leyen a evocat Congresul Europei din 1948 şi apropierea celei de-a 70-a aniversări a Tratatului de la Roma. Ea a anunţat intenţia de a lansa un nou Congres al Europei, ca exerciţiu de reflecţie asupra viitorului proiectului european şi asupra direcţiei pe care Europa doreşte să o urmeze.