De la economii la datorii: cum s-a schimbat comportamentul financiar al românilor în ultimul an

Românii au rămas fără bani de pus deoparte: doar 1 din 10 a reușit să economisească în ultimul an

Doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce aproape jumătate fie își consumă integral veniturile, fie apelează la economii sau la datorii pentru a-și acoperi cheltuielile de bază, arată cel mai recent val al studiului MKOR Consumer Sentiment România.

Presiunea financiară se vede tot mai clar în comportamentul de consum. Intenția de a cumpăra o mașină s-a înjumătățit într-un singur an, de la 8% la 4%, în timp ce tot mai mulți români se așteaptă să plătească mai mult pentru schimbul valutar. În același timp, taxele sunt resimțite ca o sursă tot mai importantă de scumpiri.

Pentru companiile care vând către consumatorul final, schimbarea înseamnă bugete mai mici pentru cheltuielile care nu sunt considerate esențiale.

Banii se termină înainte de sfârșitul lunii

La finalul lunii, doar 8,7% dintre români mai reușesc să economisească. Pentru un sfert dintre respondenți, veniturile sunt suficiente doar pentru acoperirea cheltuielilor de bază.

Alți 25% spun că au fost nevoiți să apeleze la economii pentru a trece luna, în timp ce 23% au făcut datorii pentru a-și acoperi aceleași cheltuieli.

În ciuda presiunii financiare, ponderea celor care contractează un credit a rămas relativ stabilă în ultimii trei ani, între 10% și 12% la fiecare val al cercetării. Cu alte cuvinte, dificultățile financiare nu se traduc automat într-un val de împrumuturi noi.

În paralel, încrederea în Banca Națională a României a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală de la 1 la 7.

Mașina, printre primele cheltuieli puse pe pauză

Prudența financiară se reflectă direct în planurile de cumpărare.

Intenția de a cumpăra o mașină s-a redus la jumătate într-un singur an, de la 8% la 4%. În același timp, 61,4% dintre români se așteaptă să plătească mai mult pentru cumpărăturile mari în următoarele 12 luni.

Valuta câștigă, în schimb, teren ca reper al siguranței financiare. În prezent, 32% dintre români se așteaptă să plătească mai mult pentru schimbul valutar, față de doar 16% în urmă cu trei ani. Mai mult, 14% spun că intenționează să economisească direct în valută.

Comportamentul arată o schimbare de priorități: într-un context în care banii disponibili pentru consum sunt tot mai puțini, o parte dintre români preferă să își protejeze economiile în loc să facă achiziții importante.

Prețurile se simt mai puternic, chiar dacă estimarea inflației scade

Trei sferturi dintre români, respectiv 75%, spun că prețurile au crescut semnificativ în ultimele 12 luni. Procentul este în creștere puternică față de 59% în urmă cu un an.

Aproape 7 din 10 români se așteaptă ca ritmul de creștere a prețurilor să continue sau chiar să se accelereze.

Paradoxal, atunci când sunt întrebați cu cât cred că au crescut prețurile în ultimele 12 luni, românii indică, în medie, 16%, față de 21% în urmă cu trei ani. În același timp, ponderea celor care spun că prețurile au crescut „semnificativ” a urcat la 75%.

Cu alte cuvinte, estimarea procentuală a scumpirilor scade, dar senzația de presiune asupra bugetului crește.

Alimentele rămân principalul reper prin care românii percep scumpirile: 86% dintre respondenți le menționează. Urmează carburanții, cu 74%, și facturile la utilități, cu 69%.

Cursul valutar a urcat pe locul patru, fiind menționat de 45% dintre respondenți, față de 25% în urmă cu trei ani. Evoluția arată că deprecierea leului a devenit un semnal tot mai vizibil al scumpirilor.

În clasament urmează taxele plătite, menționate de 42% dintre români, medicamentele – 35%, ieșirile în oraș – 34% și abonamentele de telefonie, televiziune sau aplicații – 32%.

Taxele apasă tot mai mult pe buget

Taxele sunt un alt indicator al presiunii resimțite de consumatori.

Ponderea românilor care indică valoarea taxelor plătite drept semnal al scumpirilor a crescut de la 34% la 42% în ultimii trei ani.

Facturile la utilități rămân însă cea mai vizibilă presiune: 69% dintre români le menționează în prezent, față de 65% în 2023.

La nivel național, impozitele și taxele ca sursă de îngrijorare au scăzut ușor, de la 38% la 35%. Dintre cei care se așteaptă la scumpiri, însă, 66% le pun pe seama taxelor și impozitelor.

Și medicamentele sunt percepute ca fiind tot mai scumpe. Procentul celor care le indică drept semnal al scumpirilor a crescut de la 33% la 35%. În schimb, costurile serviciilor medicale au rămas aproape stabile ca sursă de îngrijorare pentru familie: 21% în urmă cu trei ani, față de 20% în prezent.

Educația pierde teren, sănătatea mintală rămâne o grijă mai ales pentru generația Z

Printre schimbările importante din ultimii ani se numără și modificarea priorităților românilor.

Grija pentru educație aproape s-a înjumătățit, de la 36% la 19%.

Sănătatea mintală este menționată în continuare de 16% dintre români ca o grijă pentru familie, nivel aproape neschimbat în ultimii trei ani. Indicatorul nu a ieșit din intervalul 14–18% în niciunul dintre trimestrele măsurate.

Există însă diferențe importante între generații.

34% dintre respondenții din Generația Z menționează sănătatea mintală drept o preocupare, de peste trei ori mai mult decât în cazul Generației X, unde procentul este de 10%. Pentru Gen Z, sănătatea mintală ajunge astfel pe locul al treilea între grijile familiei, înaintea sănătății fizice.

În ansamblu, însă, sănătatea mintală rămâne spre coada clasamentului celor nouă preocupări analizate, mult în urma cheltuielilor de bază, menționate de 52% dintre respondenți, și a nivelului salariilor, indicat de 42%.

„Românii nu mai au ce pune deoparte”

„Românii nu mai au ce pune deoparte, iar asta se vede direct în ce cumpără și ce amână. Mașinile la jumătate, cumpărăturile mari sub semnul întrebării, banii mutați în valută în loc să fie cheltuiți: pentru companiile care vând către consumatorul final, fiecare dintre cifrele acestea înseamnă bugete mai mici pentru tot ce nu e strict necesar”, spune Cori Cimpoca, Founder & CEO MKOR.

Datele sugerează, astfel, o schimbare a comportamentului de consum: într-un context în care cheltuielile de bază ocupă o parte tot mai mare din venituri, românii amână achizițiile importante, își reduc disponibilitatea pentru consum discreționar și caută modalități de a-și proteja banii.

Despre studiu

Datele sunt extrase din studiul Consumer Sentiment România, serie trimestrială derulată din Q3 2023 până în Q2 2026, cu 10 măsurători trimestriale.

  • Eșantion: N=973–2.486 de respondenți per trimestru, rezultate ponderate;
  • Reprezentativitate: națională, pe gen, vârstă și distribuție geografică;
  • Target: populația generală a României;
  • Metodă: sondaj de opinie online (CAWI), prin Panelul MKOR;
  • Perioada de colectare: Q3 2023 – Q2 2026;
  • Marja de eroare: ±3,1% pentru eșantionul întreg.

 

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.