500 de ani de când Suleiman Magnificul desființează „Ungaria Mare”

La 29 august 1526 a avut loc bătălia de la Mohács în care turcii conduşi de Soliman al II-lea au zdrobit armata ungară, regele Ungariei, Ludovic al II-lea (1516-1526), fiind ucis în luptă.

La urcarea sa pe tron, Suleiman Magnificul (1520-1566) moştenea de la înaintaşi o situaţie excelentă: aproape întreaga Peninsulă Balcanică căzuse în mâinile turcilor, fiind transformată în paşalâc, Iranul, duşmanul de la răsărit, primise puternice lovituri în urma cărora îşi diminuase considerabil capacitatea militară, iar prin ocuparea Egiptului, turcii dominau şi nordul Africii.

În aceste condiţii, Suleiman I îşi va canaliza eforturile militare asupra Europei Centrale, primul obstacol fiind puternicul regat maghiar, care trebuia înlăturat sau chiar desfiinţat. Prăbuşirea regatului maghiar a fost un eveniment marcant pentru istoria Europei medievale, cu adânci repercusiuni în structura politică şi militară a ţărilor europene.

Pentru a putea cuceri Viena (obiectiv esenţial în planurile sale expansioniste), Suleiman trebuia, mai întâi, să ocupe două cetăţi: Belgrad şi Petrovaradin, importante puncte strategice. În urma a numeroase campanii militare, Belgradul va cădea în 1521, iar Petrovaradinul în 1526, în acest fel, drumul lui Suleiman Magnificul către Ungaria fiind deschis. În primăvara anului 1526, o oaste otomană, formată din 100.000 de soldaţi şi 300 de tunuri, avându-l în frunte pe sultan, s-a îndreptat spre Ungaria.

După primele încleştări şi cucerirea Petrovaradinului, bătălia finală s-a dat la Mohacs. Ostilităţile au fost cumplite şi s-au încheiat cu înfrângerea oştilor maghiare şi uciderea regelui maghiar, Ludovic al II-lea Jagello (1516-1526). Rezultatele luptei au fost deosebit de grave, în sensul că puternicul regat maghiar aproape a dispărut de pe arena istoriei pentru mai multe secole. Astfel, în februarie 1528 se încheia primul tratat dintre Imperiul otoman şi Ungaria vasală, războiul pentru teritoriile maghiare intra într-o nouă fază care se va încheia cu transformarea Ungariei în paşalâc cu capitala la Buda (29 aug. 1541). Organizarea paşalâcului de la Buda a schimbat raportul de forţe în istoria europeană, prin prezenţa Imperiului în centrul continentului.

La mijlocul secolului al XVI-lea, după prăbuşirea Ungariei, voievodatul Transilvaniei s-a organizat ca principat independent, sub suzeranitatea Imperiului otoman. Reluarea ofensivei otomane şi succesul ei în Ungaria a pus noi probleme Ţărilor Române. În primele decenii ale secolului au fost întreprinse, în Ţara Românească şi Moldova, acţiuni politice şi militare pentru apărarea autonomiei, Imperiul otoman arătându-se tot mai interesat în dominarea Ţărilor Române, pe măsură ce, după moartea lui Suleiman Magnificul au început să apară semnele decăderii Imperiului.


Conținutul website-ului www.agerpr

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.