Arhitectul-șef Claudiu-Daniel Salanță: Să ne păstrăm specificul rural în arhitectură, el ne face diferiți de ceea ce au alții

Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) – 500 de pagini, 584 de articole -, publicat în Monitorul Oficial la 10 august 2026, va deveni act normativ efectiv din 25 august 2026. Noul Cod stabilește Strategia de dezvoltare teritorială a României, Planul urbanistic pentru zone protejate de interes naţional, protejarea monumentelor istorice, și interdicțiile de urbanism specifice în zonele de protecție ale acestora. CATUC precizează că prevederile referitoare la Patrimoniul natural şi cultural sunt obligatorii şi se preiau şi detaliază în planurile şi strategiile de dezvoltare regională, planul de amenajare a teritoriului judeţean, planul de amenajare a teritoriului zonal, precum şi în cadrul documentaţiilor de urbanism. Articolul 97 din CATUC prevede Responsabilitatea asigurării participării publicului în procesul de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism. CATUC face referiri speciale la Observatorul Teritorial Național, Platforma națională de planificare urbană și autorizare a construirii, Geo-portalul național de urbanism, Ghișeul unic național de autorizare și Registrul Național al Construcțiilor. Potrivit CATUC, persoanele care au ridicat construcții fără autorizație, sau nu au respectat autorizația, au la dispoziție un an pentru efectuarea tuturor procedurilor legale. Construcțiile care nu îndeplinesc condițiile legale vor putea fi demolate pe cheltuiala proprietarilor.

Noul Cod, cu cele 584 de articole „e forma diminuată, a fost mult mai extinsă”, spune arhitectul șef al județului Cluj, Claudiu-Daniel Salanță, în interviul acordat cotidianului „Făclia”. Crezul profesionist evidențiat în interviu: „Să ne păstrăm specificul rural în arhitectură, el ne face diferiți de ceea ce au alții.”

Arhitectul-șef al județului Cluj și președintele Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România (OAR), Claudiu-Daniel Salanță, a urmat studii de formare profesională la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca și apoi la Facultatea de Urbanism a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.

Reporter „Făclia”: Dumneavoastră, domnule arhitect Claudiu-Daniel Salanță, fiind un apreciat specialist în cariera în care profesați, nu ezit să vă întreb ce apreciați în mod deosebit în arhitectura contemporană a Clujului.

arhitect Claudiu-Daniel Salanță: Municipiul Cluj Napoca are suficiente atuuri care îl afirmă distinct în arhitectura contemporană a țării. În momentul în care se propun imobile cu regim de înălțime mai mare, peste 15 etaje, m-aș aștepta să se organizeze un concurs de soluții, care să crească calitatea arhitecturii. Cred că, în acest moment, Clujul este la nivelul în care își permite să organizeze concursuri de soluții, inclusiv pe mediul privat: tot ce înseamnă clădiri reprezentative și clădiri cu un anumit impact. Ar trebui să fie două paliere, respectiv unul pentru cei care fac concursuri de soluții – cu o procedură mai simplificată pe partea de avizare; orașul ar avea imens de câștigat, mai ales că trendul dat de municipiul Cluj Napoca cu zeci de concursuri organizate deja, ar fi preluat și de alte municipii. Ca și calitate a arhitecturii, pe mine personal mă atrage partea de rural. Regele Charles al Marii Britanii, pe vremea când era prinț, tânja să stea într-o locuință tradițională, fără termopane, să se bucure de existența în curtea casei a unei flore miraculoase, fără gazon, fără toate prostiile aduse de modernitate și fără ideea că o casă oarecare văzută în afara țării poate fi construită identic în mediul clujean. Dacă vom înțelege, ca și comunitate, că e nevoie să păstrăm specificul rural, pentru că el ne face diferiți de ceea ce au alții, vom putea pune în valoare aspectele tradiționale și vom câștiga enorm. Sunt foarte multe case vechi care trebuie să fie restaurate și puse în valoare. Ce visez? Visez la forța comunității care să aibă grijă de bunăstarea sa. Pas cu pas, dacă fiecare dintre noi am conștientiza, nu ar mai fi nevoie să ne spună altcineva că nu am făcut bine un lucru în gospodăria noastră, în satul sau comuna nostră. Când construim, construim într-o comunitate, trebuie să respectăm toți aceleași reguli. De ce, de pildă, Mărișel nu ar putea să devină o zonă turistică frumoasă, ceva frumos în ”Alpii noștri”.

Reporter „Făclia”: În CATUC, se mențin PUG și PUZ și tot cu obligația contribuției la tranziția către neutralitatea climatică, adică la reducea emisiilor de gaze cu efect de seră. Este Cluj Napoca, prin urbanism, neutru din punct de vedere climatic?

arhitect Claudiu-Daniel Salanță: Partea de neutralitate climatică există deja. Sunt, la ora actuală, și reprezentări de urbanism prin care se stimulează neutralitatea climatică. O construcție își poate procura propriile resuse energetice la standardul nZEB (nearly Zero-Energy Building – clădire al cărei consum de energie este aproape zero). Agențiile pentru Dezvoltare Regională (ADR), în calitate de organisme intermediare sau implicate în programe precum Programul Tranziție Justă (PTJ), gestionează apeluri de finanțare nerambursabilă pentru „Dezvoltarea surselor de energie regenerabilă pentru comunități de energie”. Prin urmare, o comunitate de minimum 5 persoane se poate asocia pentru a-și instala panouri fotovoltaice, sau pompe de căldură, adică să-și producă energia de care are nevoie. Putem avea o astfel de comunitate și la nivelul unui cartier al orașului.

Reporter „Făclia”: CATUC „introduce proceduri simplificate pentru lucrări cu impact redus”. Ce include sintagma „impact redus”?

arhitect Claudiu-Daniel Salanță: Sintagma face referire la construcțiile din mediul rural, de până în 150 de metri pătrați, cu regim de înălțime parter sau parter cu demisol. E o procedură care nu se mai numește autorizație de construire ci notificare prealabilă. Această procedură aduce după sine un conținut mai subtil pentru documentația de autorizare. Include lucrări de complexitate mică, respectiv construcții de 20 până în 50 de metri pătrați – garaje, filigorii (n.r. : pavilioane, chioșcuri, cerdacuri).

Reporter „Făclia”: Registrul Național al Construcțiilor – sistem informatic național care centralizează date despre clădiri, monitorizează comportamentul în timp al construcțiilor și introduce noi mecanisme de certificare a firmelor din domeniu -, a existat și anterior elaborării actualului CATUC?

arhitect Claudiu-Daniel Salanță: Registrul Național al Construcțiilor nu a existat niciodată, acum se definitivează acest sistem informatic, am văzut câteva versiuni. Cred că până la finele lunii august, conform obligației asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acest registru va fi într-o formă funcțională. Registrul Național al Construcțiilor ajută foarte mult, pentru că aduce o sumedenie de elemente noi, referitoare la cât consumă clădirile dintr-un cartier al orașului, sau din tot județul Cluj, care construcții sunt realibilitate energetic și care nu, ori la numărul locuitorilor. Sunt informații care te ajută să iei decizii. Azi, dacă mă întrebați câți locuitori are cartierul Gheogheni din Cluj Napoca n-aș putea să vă răspund cu exactitate. Și dacă mă întrebați cu cât se reduce consumul de curent electric sau de gaz metan la zece imobile cu locuințe colective reabilitate energetic, iarăși nu știu să vă ofer date concrete. Iar privitor la Ghișeul unic național de autorizare: noi, la Consiliul Județean Cluj avem deja Ghișeul unic la nivelul județului, prin care operațiunile de certificate, de autorizații se pot depune și on-line. Ne bucurăm că și Ministerul Dezvoltării va trebui să facă o procedură similară cu a noastră.

Reporter „Făclia”: CADUC prevede menținerea, în continuare, a Planului Urbanistic General (PUG) și a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) – care detaliază regulile de construire și funcționare pentru o anumită zonă dintr-o localitate, cu reguli pentru înălțimea clădirilor, procentul de ocupare a terenului (POT) și coeficientul de utilizare (CUT).

arhitect Claudiu-Daniel Salanță: Da, dar cu o precizare: Pe lângă PUG -ul, care până în acest moment era doar pe o unitate teritorială – pe un municipiu sau pe o comună -, se aduce un element foarte bun: PUG-ul pe o zonă metropolitană. Astfel, un municipiu reședință de județ, cum este și Cluj Napoca, are varianta de a se asocia cu comunele învecinate – zona metropolitană Cluj-Napoca era definită numai cu primul inel de comune (Feleacu, Florești, Baciu, Chinteni, Jucu și Apahida) nu cu toate cele 19 – Tureni, Baciu, Florești, Apahida, Feleac, Chinteni, Ciurila, Aiton, Bonțida, Borșa, Căianu, Gilău, Gârbău, Jucu, Petreștii de Jos, Săvădisla, Sânpaul, Tureni și Vultureni. Dicutăm de un PUG care să fie făcut peste tot și care ar ajuta foarte mult. Nu vor mai fi situații în care, de pildă, Floreștiul își aprobă blocuri de locuințe peste drum, iar Cluj Napoca aprobă locuințe pe strada Donath. PUG-ul va trebui să fie unitar. PUG-ul din Cluj-Napoca e preluat și în Florești. Investitorii care până acum aveau un set de reguli la Cluj Napoca, și altfel de reguli la Primăria Florești, vor intra pe un calapod comun. POT se va calcula identic, regimul de înălțime va fi similar. Obligațiile ca un dezvoltator să facă o grădiniță, o creșă și un spațiu verde în Cluj Napoca să fie identice și în comunele din zona metropolitană. În termen mediu se va ajunge și la o diminuare a traficului auto.

Reporter „Făclia”: „Modificările de temă”, avertizează CATUC, atrag, implicit, „modificarea autorizației de construire”.

arhitect Claudiu-Daniel Salanță: Modificările de temă sunt ceva uzual, erau și în legislația veche. Se referă, de pildă, la adăugarea unei camere la o construcție, adăugarea unei ferestre la o clădire, sau schimbarea pantei acoperișului. Elementul de noutate este autorizația de regularizare care aduce două elemente noi: pentru tot ce s-a construit fără autorizație, până la acel moment, și figurează în Cartea Funciară fără acte, începând cu anul fiscal următor se va plăti dublul impozitului, putând să se ajungă până la 5 ori impozitul achitat până atunci. După ce obțin autorizația de regularizare, taxa care se va plăti este de 10 ori mai mare decât dacă s-ar fi construit cu autorizație legală. Eu salut procedura, pentru că oamenii care construiesc cu acte, legal, de bună credință, nu trebuie să fie puși pe același calapod cu cei care construiec fără acte legale. Legiuitorul face, în sfârșit, dreptate.

Reporter „Făclia”: Blocul turn de la intrarea în Cluj Napoca dinspre Florești demontează toate regulile unui proiect în acord cu arhitectura din spațiul înconjurător. E o stridentă abatere de la proporții rezonabile în urbanism…

arhitect Claudiu-Daniel Salanță: Se putea mult mai bine. Eu personal nu am o problemă cu regimul de înălțime. Dar la un regim de înălțime mai mare trebuie să se vină și cu o arhitectură de calitate. Construcția ar putea fi refațadizată.

Reporter „Făclia”: Fațada clădirii Băncii Transilvania – proiect al arhitectului Teodor Raiciu (realizat pentru a fi sediul Romtelecom) a fost, recent, desființată în totalitate. Arhitectul Raiciu (decedat în 2023) îmi spunea, cu ani în urmă, că edificiul proiectat de el „nu distonează cu palatul neo-gotic de vis-à-vis, ridicat în 1893 la cererea unui cunoscut farmacist clujean”. Distonează sau nu noua fațadă a Băncii cu edificiile de secol al XIX-lea din preajmă?

Pe de altă parte, cu ilegale drepturi de semnătură au fost desființate monumente istorice din România. Parcul arboricol monument istoric „Avram Iancu” din Câmpeni (Alba), protejat prin Legea 422/2001, articolul 3, un tot unitar cu Statuia Ecvestră a Crăișorului, a fost ras de pe fața pământului în timpul unei nopți, în 2019. Toți arborii istorici au fost tăiați, barbar. Inginera Cramba Tania, activă ani în șir la Registrul Agricol al orașului Abrud, cu zero activitate în urbanism, a semnat, cu titulatura falsă de arhitect-șef, distrugerea integrală a acestei embleme istorice din Țara Moților. Parcul Monument Istoric „Avram Iancu” din Câmpeni și fostul Parc din Piața Unirii din Cluj Napoca au fost desființate în baza proiectelor unei singure persoane: inginerul horticol Dan Sebastin Valentin, specialist în „amenajarea și întreținerea gazonului”.

arhitect Claudiu-Daniel Salanță: Aceasta este cea mai gravă problemă. Dreptul de semnătură era prevăzut și înainte de CATUC, dar cu referire la mediul rural. Un inginer horticol nu poate pricepe ce presupune partea de arhitectură. Formația lui profesională nu este asta. Așa s-au distrus și se distrug și acum zone rurale valoroase. Cineva nu înțelege realitatea acestui abuz. Trebuie să ne revenim ca societate și să modificăm aceste prevederi care contravin pregătirii profesionale reale. Inițiați în arhitectură, titulari cu studii de specialitate efective, nu pot fi înlocuiți de ingineri horticoli. Nu e deloc în regulă că oricine de la Registrul Agricol poate semna ca arhitect-șef. CATUC precizează că arhitectul șef este autoritatea în domeniul autorizărtii și poate să analizeze inclusiv cum arată o construcție și poate să respingă un proiect inestetic și care nu se încadrează în specificul zonei. Noi avem casele noastre tradiționale, cu acoperișuri din țiglă, nu e loc pentru fanteziste case mediteraneene. Din păcate, nu e cine să analizeze și să vadă aceste lucruri esențiale. În altă ordine de idei, cred că jurisprudența la nivel de Cluj e cea mai valoroasă la nivel de țară.

Reporter „Făclia”: Esteticul urban stimulează frumosul uman… Nu știu dacă împărtășiți punctul meu de vedere: cartierul „Bună Ziua” este un fiasco arhitectural urban…

arhitect Claudiu-Daniel Salanță: Valabil și invers: Un om frumos va face o casă frumoasă. Cât privește cartierul „Bună Ziua”, e efectul privatizării urbanismului. Orice persoană privată a putut să facă o documentație PUZ prin care a reglementat o propunere. La nivel de administrație nu a fost suficientă viziune, pentru a nu se face un cartier pe bucățele. Cartierul trebuia să fie făcut cu o viziune de ansamblu. Partea oarecum bună e că s-au conștienzat greșelile, deși târziu, dar s-au conștientizat. Acum se încearcă să se mai facă una-alta, dar e foarte greu să repari.

Reporter „Făclia”: E intangibil caracterul istoric al centrului Clujului? Pe de altă parte, mai multe din construcțiile de pe bulevardul Nicolae Titulescu, proiectate înainte de 1989, au o modernitate salutară și nu pot fi taxate ca fiind „arhitectură comunistă”…

arhitect Claudiu-Daniel Salanță: Am avut arhitecți admirabili până în 1989 care au reușit să amâne mai mulți ani proiectul realizării unui nou centru civic la Cluj, între Piața Unirii și Piața Avram Iancu. De fiecare dată când s-a cerut de la București proiectarea unui nou centru civic la Cluj, a fost amânată, tacit, documentarea pentru realizarea lucrărilor și așa a fost salvată zona. Arhitectul urbanist clujean Vasile Mitrea a proiectat, între anii 1960-1970, cartierele Grigorescu (Microraionul central) și Gheorgheni (Microraioanele I și II) din municipiu.

interviu realizat de Carmen Fărcașiu

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.