Controverse după proiectul de relocare a familiilor din Pata Rât

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj (ADI ZMC) a transmis o serie de precizări privind programul de desegregare a comunității din Pata-Rât și condițiile în care sunt acordate locuințele cu caracter social, în contextul dezbaterilor apărute în spațiul public privind extinderea fondului locativ.

Reprezentanții ADI ZMC subliniază că proiectele dedicate relocării persoanelor din Pata-Rât fac parte dintr-un program derulat încă din 2014, bazat pe intervenții sociale complexe și finanțat inițial prin Granturile Norvegiene, ulterior fiind continuat cu fonduri de la bugetul local.

Locuințele sociale nu sunt gratuite și sunt destinate exclusiv comunităților segregate

Potrivit ADI ZMC, până în prezent peste 550 de persoane relocate din Pata-Rât locuiesc în condiții decente, în 123 de locuințe administrate de ADI Zona Metropolitană Cluj, la care se adaugă alte două locuințe destinate situațiilor de urgență.

ADI ZMC precizează că noile locuințe care urmează să fie achiziționate prin proiecte cu finanțare europeană sunt destinate exclusiv persoanelor care trăiesc de o perioadă îndelungată în așezări informale, precum Pata-Rât. Aceste programe nu sunt adresate populației generale, deoarece condițiile apelurilor de finanțare impun ca beneficiarii să provină din comunități segregate.

Instituția respinge, totodată, ideea că locuințele ar fi oferite gratuit. Acestea au statut de locuințe cu caracter social, rămân în proprietatea municipiului Cluj-Napoca sau a ADI Zona Metropolitană Cluj și sunt atribuite în regim de închiriere.

Beneficiarii semnează contracte de închiriere și sunt obligați să achite lunar chiria, utilitățile și cheltuielile de întreținere. În plus, accesul la aceste locuințe este condiționat de existența și menținerea unor venituri legale.

Integrare socială monitorizată

După relocare, familiile beneficiază de sprijin permanent din partea unei echipe formate din psihologi, asistenți sociali și facilitatori comunitari, care urmăresc integrarea acestora în noile comunități.

Potrivit ADI ZMC, rezultatele programului confirmă eficiența acestei abordări: dintre cele 35 de familii relocate la finalul primului proiect, în 2017, 34 s-au integrat cu succes, ceea ce reprezintă o rată de reușită de aproximativ 97%.

Metodologia de relocare și criteriile de atribuire a locuințelor au fost elaborate pe baza cercetărilor realizate de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității Babeș-Bolyai, iar toate intervențiile sunt dezvoltate prin consultarea permanentă a comunității din Pata-Rât.

Reprezentanții ADI ZMC arată că principala miză a programelor este protejarea copiilor care trăiesc în condiții precare și menținerea lor în sistemul educațional. În prezent, mai mult de jumătate dintre locuitorii din Pata-Rât sunt copii.

Pe lângă relocare, beneficiarii primesc sprijin educațional, mentorat, orientare și participă la activități educative nonformale. Potrivit instituției, mutarea în condiții normale de locuire reprezintă singura metodă care și-a demonstrat eficiența în întreruperea ciclului sărăciei și în oferirea unor șanse reale de integrare socială.

ADI Zona Metropolitană Cluj precizează că, pentru persoanele care locuiesc încă în Pata-Rât, continuă programele de sprijin derulate împreună cu Primăria Cluj-Napoca, fiind căutate permanent surse de finanțare pentru achiziția de noi locuințe sociale.

Programul de desegregare derulat la Cluj-Napoca beneficiază și de recunoaștere internațională, fiind inclus recent în raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) „What Works for Inclusive Growth in Cities”, publicat în luna iunie, ca exemplu de bună practică în domeniul incluziunii sociale.

Subiectul a ajuns în Consiliul local

Proiectul Primăriei Cluj-Napoca privind achiziționarea de locuințe sociale pentru continuarea programului de desegregare a comunității din Pata Rât a generat reacții contradictorii. În timp ce administrația locală susține că urmărește rezolvarea unei probleme sociale vechi și integrarea familiilor în comunitate, Asociația Comunitatea Identitară România critică inițiativa și acuză autoritățile că ignoră interesele clujenilor.

Într-un comunicat de presă, Asociația Comunitatea Identitară România afirmă că privește „cu îngrijorare” decizia Primăriei și a Consiliului Local Cluj-Napoca de a achiziționa aproximativ 500 de apartamente pentru relocarea persoanelor din Pata Rât. Reprezentanții organizației susțin că hotărârea, care urmează să fie finanțată din fonduri europene și norvegiene, reprezintă „o bătaie de joc la adresa clujenilor”.

În ședința de Consiliu local de ieri, primarul Emil Boc a explicat că proiectul urmărește continuarea programului de desegregare început în urmă cu mai mulți ani și are ca obiectiv relocarea comunității din Pata Rât până în anul 2030.

„Orașul și-a propus ca până în 2030 să rezolve o problemă socială pe care cu toții o cunoaștem. Este, în primul rând, o problemă umană și o problemă socială”, a declarat edilul.

Acesta a precizat că locuințele vor fi cumpărate exclusiv din fonduri europene și norvegiene și vor fi repartizate doar familiilor care îndeplinesc criterii stricte de eligibilitate.

„Locuințele vor fi încredințate familiilor de etnie romă care au venituri, adică au loc de muncă și își trimit copiii la școală. Sunt două condiții esențiale”, a afirmat Emil Boc.

Potrivit edilului, apartamentele vor fi achiziționate atât în Cluj-Napoca, cât și în localitățile din zona metropolitană, în funcție de prețurile existente pe piață.

La rândul său, viceprimarul Dan Tarcea a subliniat că relocarea presupune un proces complex de integrare socială.

„Nu există familie din Pata Rât care să nu treacă printr-un proces de pregătire și integrare. Acesta poate dura ani. După relocare urmează și un proces de monitorizare”, a declarat viceprimarul.