Tot mai mult lemn extras din fondul forestier public. În regiunea Nord Vest s-a recoltat 12% din masa lemnoasă a României

Masa lemnoasă recoltată în anul 2025 a totalizat 19,41 milioane metri cubi (volum brut) de lemn, cu 771.000 mc mai mult decât în anul 2024, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. La nivelul regiunilor de dezvoltare, 28,3% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 22,9% din regiunea Centru, 12,8% din regiunea Vest, 11,9% din regiunea Nord-Vest, 9,4% din regiunea Sud-Muntenia, 7,6% din regiunea Sud-Vest Oltenia, 6,9% din regiunea Sud-Est şi 0,2% din regiunea Bucureşti-Ilfov.

Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: răşinoasele reprezintă majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunile de dezvoltare Nord-Est (62,7%) şi Centru (53%), stejarul în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (57,7%) şi fagul în regiunile de dezvoltare Vest (44,2%), Sud-Vest-Oltenia (39,3%), Nord-Vest (37,8%), Sud-Est (34,0%), Centru (31,2%) şi Sud-Muntenia (29,2%).

Suceava și Neamț conduc topul tăierilor

La nivel de judeţe, în anul 2025, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (11,5%), urmat de Neamţ (7,9%), Harghita (7,6%) şi Bacău (5,4%), iar cele mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţele Giurgiu (0,6%), Ialomiţa (0,5%), Olt (0,4%), Galaţi şi Teleorman (0,3%), Constanţa şi Ilfov (0,2%), Brăila (0,1%) şi municipiul Bucureşti (sub 0,1%).

Pe specii forestiere, răşinoasele reprezentau 40,4% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 30,8%, stejarul 12,5%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 10,3%, şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc.) 6%.
Lemnul recoltat în anul 2025 a fost destinat în proporţie de 95,9% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 4,1% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate. Conform Legii nr. 331/ 2024 – Codul silvic, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. Prin excepţie, persoanele juridice şi fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care le au în proprietate.

Un ciclu: tăieri și reîmpăduriri

În anul 2025, s-au recoltat 12,628 milioane mc de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 65,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (30,1%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (4,9%). Anul trecut, comparativ cu 2024, volumul de masă lemnoasă recoltată din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale a crescut cu 11,6%, din pădurile proprietate privată s-a majorat cu 7,6%, din pădurile proprietate publică a statului cu 0,8%, în timp ce volumul de lemn recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a scăzut cu 3,6%. Produsele lemnoase principale au reprezentat 74,3% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 21,8%, iar produsele lemnoase de igienă 3,9%. În 2025, comparativ cu anul anterior, volumul de masă lemnoasă recoltată din produse secundare a crescut cu 4,4%, din produse principale a crescut cu 4,2% şi din produsele de igienă a urcat cu 0,9%. Acţiunile de recoltare a arborilor din pădure, în vederea valorificării lemnului şi pentru asigurarea condiţiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfăşurat prin executarea de tăieri. În anul 2025, s-au efectuat tăieri de conservare pe 59,7% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 38,6%, tăieri de regenerare în crâng pe 1,6% şi tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,1%. Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (3,5% din suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare în codru), urmând ca suprafeţele respective să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice.

Beniamin Pascu