Alin Tișe anunță un program multianual pentru monumentele din Cluj lăsate în ruină

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a anunțat în ședința deliberativului de miercuri că va lansa un program multianual pentru reabilitarea obiectivelor de patrimoniu din județul Cluj.

„Vom prinde anual o sumă de bani pentru aceste obiective pentru a le reabilita și restaura. În fiecare an să avem un număr de obiective și să continuăm anual cu alocarea de sume. Cum avem în fiecare an pentru întreținerea drumurilor, să avem și pentru clădirile de patrimoniu. În acest fel vom atinge mai multe obiecte. Într-un an vom termina și muzeul de la Ciucea și va fi cu totul impresionant. De asemenea, cu Primăria Mărgău vrem să facem un traseu pentru Parcul Natural Apuseni.”, a spus Alin Tișe.

Consiliul Județean Cluj are adoptată din 2016 o hotărâre privind finanţarea reabilitării imobilelor monument istoric în Judeţul Cluj.

„Se aprobă Programul judeţean privind finanţarea reabilitării imobilelor monument istoric în Judeţul Cluj, în conformitate cu priorităţile identificate prin Programul judeţean privind inventarierea stării tehnice a imobilelor monument istoric în Judeţul Cluj şi în baza Normelor metodologice privind situaţiile în care Ministerul Culturii şi Cultelor, respectiv autorităţile administraţiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare şi de intervenţie asupra monumentelor istorice, proporţia contribuţiei, procedurile, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, oraşul sau comuna, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1430/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Realizarea programului aprobat conform alineatului (1) se va face în limita sumelor alocate anual de la bugetul Judeţului Cluj în acest scop”, se precizeaăz în hotărîrea adoptate.

Dintre toate monumentele din județul Cluj cele mai vulnerabile sunt bisericile de lemn.

Există peste 80 de biserici din lemn vechi, majoritatea situate în zona central nord-vestică a judeţului. Față de începutul secolului trecut, numărul acestor monumente s-a înjumătăţit din multiple cauze. Multe dintre acestea au fost demolate, altele au fost vândute sau înstrăinate de comunitate pentru a obţine bani în vederea construirii de biserici noi, câteva dintre monumentele de cult din lemn au ars, iar altele sunt lăsate pur şi simplu în ruină. În continuare, din cauza nepăsării autorităților, aceste monumente se degradează iar altele se distrug iremediabil. 

Numai în ultimii 15 ani în județul Cluj au ars patru astfel de monumente unice la nivel mondial. În 2009 a ars biserica de patrimoniu veche de 150 de ani din Valea Ieri iar în 2012 a fost distrus de flăcări locașul de cult ridicat la 1865 la Dealu Negru. În 2018 a fost mistuită de flăcări biserica din Făureni. Sunt și alte asemenea monumente din județ afectate de incendii. Deși la nivelul județului a fost adoptat în 2016 un proiect de hotărâre pentru reabilitarea acestor monumente, până acum nu s-a făcut nimici pentru salvarea acestor obiective de patrimoniu atât de importante pentru cultura și istoria națională.

Cele mai vechi biserici de lemn clujene datează din secolul al XVII-lea, câteva exemple fiind cele de la: Ticu Sat (1641), Nicula (1650), Calna (1671), Cremenea (1677) sau Petrindu (1612). Majoritatea sunt ridicate, însă, pe parcursul secolelor XVIII-XIX. Ele se înscriu în tipologia generală a bisericilor de lemn din Transilvania, cu bârne din stejar sau brad dispuse în cununi orizontale, în sistemul Blockbau, îmbinate la capete în cheotoare dreaptă sau în coadă de rândunică; cu un plan compus din pronaos tăvănit, naos și altar boltite. Multe din ele au primit ulterior pridvor. Turnul clopotniță se găsește deasupra pronaosului, iar acoperișul este din șindrilă. Biserica din Finișel este singura excepție din județ unde turnul clopotniță este plasat alături de corpul bisericii, nu peste pronaos. Dimensiuni mici ale edificiilor și lipsa pridvorului sunt caracteristici ale unui tip mai vechi, astfel de exemple fiind numeroase jurul Dejului.

Dacă unele impresionează prin frumusețea proporțiilor și a detaliilor de arhitectură, altele sunt valoroase prin decorul sculptat care le împodobește ancadramentul intrării și arcurile bolții naosului, îmbinând motive-simbol omniprezente în arta decorativă românească: rozetele, funia răsucită, pomul vieții, dinții de lup.

Peste 35 de edificii mai păstrează pictura murală originală din secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea,  câteva ansambluri de pictură parietală de mare valoare plastică, bine păstrate, fiind cele de la: Tăuți, Agârbiciu, Bica, Cizer, Petrindu sau Sălișca. Dimitrie Ispas, Nechita Zugravul sau  Simion Silaghi Sălăgeanu sunt printre pictorii muraliști și iconari cei mai prolifici în zonă.

Majoritatea acestor monumente nu sunt prevăzute cu plan de combatare a incendiului, iar cele care au măsuri PSI, fie au extinctoarele expirate, fie găleţile, târnăcoapele sau lopeţile sunt inutilizabile.

Din păcate, bisericile de lemn din judeţul Cluj, şi nu numai, vechi de sute de ani, de o valoare inestimabilă, sunt sortite morţii lente, dar sigure. Şi asta pentru că fondurile alocate de autorităţi pentru restaurare sunt insuficiente sau lipsesc cu desăvârşire, dar şi din cauza nepăsării preoţilor şi enoriaşilor care preferă să ridice biserici noi iar pe ele vechi să le abandoneze pur şi simplu. Bisericile sunt formele monumentale ale arhitecturii de lemn româneşti, deoarece o foarte lungă perioadă de timp credinţa ortodoxă a românilor din Transilvania nefiind recunoscută ca religie oficială de către autorităţi, credincioşii au putut să-şi ridice numai biserici de lemn, pentru cele de zidărie trebuind să ceară aprobare de la autorităţi.

Deşi există o legislaţie a protejării şi conservării patrimoniului, începând cu Legea Patrimoniului nr. 58/1974, Legea nr.5/2000-secţiunea a III-a-zone protejate, directivele şi convenţiile europene asumate de România, precum şi de planurile de amenajare a teritoriului şi urbanism (PAT, PUG) şi terminînd cu ultimele măsuri legislative în domeniu, respectiv Legea nr.422/2004, bisericile din lemn din judeţul Cluj, dar şi alte edificii de patrimoniu nu se bucură de niciun fel de sprijin. Un studiu făcut de specialişti din cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei arată că din cauza nepăsării oamenilor, bisericile din Căianu, Călăraşi – Turda şi Macău sunt distruse în proporţie de 90%, iar în multe altele ploaia pătrunde în interior spălând pictura de pe boltă şi pereţi.

Cosmin PURIȘ