USAMV Cluj-Napoca contestă decizia de repunere în funcție a foștilor angajați din dosarul Untold

Patru dintre angajații Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca care au judecați pentru delapidare în dosarul Untold au fost repuși în funcții printr-o decizie defintivă a Curții de Apel Cluj. Printre cei patru se află și fostul președinte al Senatului, Ioan Oroian. Reprezentanții Universității contestă decizia instanței, calificând decizia ca fiind un „precedent periculos pentru mediul academic și pentru statul de drept”.

Este vorba de Ioan Oroian, Marcel Grebenișan, Alin Avram și Viorel Poruțiu.

Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat defintiv în 2025 în dosarul în care Ioan Gheorghe Oroian, fost preşedinte al Senatului Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, a fost trimis în judecată alături de alte persoane pentru delapidare. Prin sentința pronunțată, șase persoane care în procesul de fond au fost condamnate la pedepse cu închisoare cu suspendare și la plata în solidar a aproape 80.000 de lei, au scapat definitiv de răspundere penală după ce Curtea de Apel a dispus încetarea procesului penal. Și asta după ce magistrații au constatat că răspunderea penală în acest caz este prescrisă.

Ioan Gheorghe Oroian a fost trimis în judecată alături de directorul general administrativ al USAMV Cluj-Napoca, Viorel Poruţiu şi de administratorul restaurantului studenţesc de pe strada Moţilor, Marcel Grebenişan într-un dosar penal cu un prejudiciu de 80.676,40 lei.

Anul trecut, prin sentința de fond, fostul preşedinte al Senatului Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, fost profesor universitar Ioan Gheorghe Oroian a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni

închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la delapidare, iar Viorel Poruțiu, fost director general administrativ al USAMV Cluj-Napoca a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru delapidare. 

Veterinari

O pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare a primit Marcel Grăbenișan, fost administrator al cantinei studențești a USAMV, iar Alin Avram, fost administrator de cămin a primit 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare.

Prin sentința pronunțată, Ramona Grigorean a primit 2 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare iar Claudiu Popa la pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare.

Cei șase au atacat cu apel sentința iar Curtea de Apel Cluj a dispus încetarea procesului penal.

Cum pe parcursul procesului penal contractele de muncă celor șase erau suspendate, după pronunțarea definitivă a sentinței, Consiliul de Administrației al Universității de  Științe Agricole și Medicină Veterinară a dispus desfacerea contractelor de muncă în cazul a patru angajați ai instituției judecați pentru delapidare în dosarul Untold.

Trei dintre ei au contestat actul USAMV și au apelat la instanță.

Este vorba de Ioan Oroian, Marcel Grebenișan și Alin Avram. Recent, Curtea de Apel a decis că toți cei patru angajați trebuie să fie repuși în funcțiile pe care le avea în momentul când li s-a desfăcut contractul de muncă.

USAMV a reacționat la această situație, calificând soluția instanței ca fiind un precedent periculos pentru mediul academic și pentru statul de drept.

„Universitatea noastră este obligată să reprimească pe posturi angajați găsiți vinovați de delapidare.

Prin hotărârile pronunțate la 7 mai și, respectiv, 13 iulie 2026, Curtea de Apel Cluj — secția de litigii de muncă — a dispus reintegrarea a trei foști angajați ai Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca pe posturile pe care le-au deținut anterior. Aceștia sunt aceleași persoane care, în vara anului 2016, au organizat subînchirierea ilegală a căminelor studențești ale USAMV în favoarea unei firme private, cu ocazia festivalului UNTOLD, prin excluderea universității și obținerea unor beneficii materiale necuvenite.

Fapta lor a fost cercetată penal timp de aproape un deceniu. Atât prima instanță — Judecătoria Cluj-Napoca — cât și instanța de control judiciar — Curtea de Apel Cluj, secția penală — au reținut în mod explicit și unanim că vinovăția acestor persoane a fost dovedită dincolo de orice dubiu, că toate elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare au fost realizate și că nu există niciun argument valabil al apărării care să fi justificat o soluție de achitare. Cu toate acestea, procesul penal a încetat — nu pentru că faptele nu au existat sau nu au fost comise, ci exclusiv din cauza împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale, un mecanism procedural independent de vinovăția sau nevinovăția inculpatului.

De ce soluția instanței de muncă este, în opinia noastră, greșită

Universitatea a dispus încetarea contractelor de muncă ale acestor persoane imediat după rămânerea definitivă a hotărârii penale, întemeindu-se pe dispozițiile Codului muncii care permit angajatorului să pună capăt unui raport de muncă atunci când, la finalul urmăririi penale, salariatul nu obține o constatare expresă a nevinovăției sale. Condiția legală pentru ca un salariat suspendat pe durata procesului penal să fie repus în drepturi și reintegrat este una singură și neechivocă: constatarea nevinovăției. Aceasta înseamnă o achitare pe fond — o hotărâre care să stabilească că fapta nu există, că nu a fost comisă sau că cel în cauză nu a participat la comiterea ei. Prescripția răspunderii penale nu este și nu a fost niciodată echivalentă cu achitarea. Această interpretare este confirmată atât de Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și de Curtea Constituțională, care au clarificat în mod repetat că „dacă se constată nevinovăția” presupune o dovadă pozitivă a inocenței, iar nu simpla absență a unei condamnări.

Prin hotărârile de față, Curtea de Apel Cluj — secția de litigii de muncă — a ajuns la o concluzie contrară: că aceste persoane trebuie reintegrate, deoarece nu au fost condamnate definitiv. Or, a confunda absența condamnării cu constatarea nevinovăției înseamnă a ignora o distincție fundamentală, trasată de lege și de jurisprudența obligatorie a instanțelor supreme.

Ce înseamnă, concret, aceste hotărâri: USAMV Cluj-Napoca este pusă în situația absurdă de a reangaja pe posturile lor persoane despre care două instanțe penale, inclusiv Curtea de Apel Cluj, au constatat că au furat din patrimoniul universității. Instituția este obligată să îi reintegreze în colectivul academic, să le achite drepturile salariale restante pe o perioadă de mai mult de un an și să reia colaborarea cu aceștia ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, în ciuda faptului că actele lor au lezat grav universitatea, au subminat regulile de administrare a patrimoniului public și au implicat subordonați într-o schemă ilicită organizată.

Suntem în fața unui precedent extrem de îngrijorător: un salariat care comite o infracțiune în dauna angajatorului său, dacă reușește să prelungească procesul penal până la împlinirea prescripției, nu numai că scapă de pedeapsă penală, dar poate pretinde și reintegrarea în funcție, de parcă faptele sale nu ar fi existat niciodată. Aceasta nu este o interpretare pe care o poate susține nici litera, nici spiritul legii”, a transmis USAMV.

Intituția de învățământ superior susține că va contesta aceste hotărâri prin toate mijloacele juridice disponibile. „Avem convingerea fermă că soluțiile pronunțate sunt contrare legii și jurisprudenței obligatorii în materie și că instanțele de control judiciar le vor corecta. Ne vom apăra în continuare dreptul de a administra o instituție academică cu integritate, de a proteja patrimoniul public care ne este încredințat și de a menține în corpul universitar exclusiv persoane în care comunitatea academică poate avea deplină încredere”, a explicat USAMV.