Viorel Pașca scapă de controlul judiciar. Curtea de Apel București a respins cererea procurorilor DIICOT de arestare preventivă

Curtea de Apel Bucureşti a decis luni revocarea măsurii controlului judiciar în cazul lui Viorel Paşca şi a patru membri ai familiei sale, în dosarul azilelor ilegale din judeţul Bihor.

De control judiciar a scăpat şi Delia Mioara Păcală, care conducea filiale şi organizaţii obşteşti în cadrul asociaţiei.

Judecătorii au respins luni contestaţia procurorilor DIICOT, care au solicitat arestarea preventivă, însă au admis cererea inculpaţilor de revocare a măsurii controlului judiciar.

„Respinge ca nefondată contestaţia formulată de DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti. Admite contestaţiile formulate de contestatorii inculpaţi împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti. Desfiinţează în parte încheierea din data de 02.07.2026 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti şi, rejudecând: Respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de DIICOT cu privire la inculpaţii (…). Înlătură dispoziţia privind luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpaţii (…). Definitivă”, se arată în decizia CAB.

Pe 1 iulie, procurorii au reţinut şase persoane în acest caz: Viorel Paşca (liderul Asociaţiei Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă), soţia acestuia – Florica Paşca, trei fii ai lor – Abel Timotei, Viorel Emanuel şi Daniel Sabin Paşca, dar şi pe Delia Mioara Păcală, care conducea filiale şi organizaţii obşteşti în cadrul asociaţiei.

În ziua următoare, ei au fost duşi în instanţă cu propunere de arestare preventivă, însă o judecătoare de la Tribunalul Bucureşti a respins cererea DIICOT şi a decis ca inculpaţii să fie plasaţi sub control judiciar.

Toate părţile au atacat decizia Tribunalului, membrii familiei Paşca dorind să nu aibă vreo măsură restrictivă.

Acuzaţiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată şi complicitate la trafic de persoane în formă continuată.

În esenţă, procurorii susţin că sute de persoane au fost aduse din spitale şi direcţii de asistenţă socială din mai multe judeţe şi cazate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca şi Lăzăreni, sub aparenţa oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament şi asistenţă socială.

Anchetatorii precizează că Viorel Paşca nu deţinea capacitatea legală, organizatorică şi profesională necesară pentru o astfel de activitate şi persoanele internate se aflau într-o stare de vulnerabilitate, cu dizabilităţi psihice, nu se puteau apăra şi nu îşi puteau exprima voinţa.

Andrada Albescu, judecătoarea de la Tribunalul Bucureşti care a respins cererea DIICOT de arestare preventivă, menţionează în motivarea deciziei că azilele din Bihor funcţionau ilegal, dar consideră că în acele spaţii condiţiile de cazare, igienă şi curăţenie erau „corespunzătoare”. De asemenea, ea susţine că alternativa la azilele administrate de Viorel Paşca era „revenirea în stradă a bolnavilor”.

„Deşi locaţiile administrate de inculpaţi nu funcţionau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale şi nu îndeplineau standardele impuse de legislaţia specifică, persoanele cazate beneficiau de spaţii amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare şi televizoare, aspecte care relevă existenţa unor spaţii de cazare, de curăţenie şi igienă corespunzătoare. De asemenea, persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicaţie şi acces la servicii medicale. Aceste împrejurări nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă şi nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existenţa unor deficienţe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficienţa supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislaţia în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiţii incompatibile cu existenţa umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaţilor în libertate”, se arată în motivarea întocmită de magistrat.

Potrivit judecătoarei, din declaraţiile martorilor şi ale beneficiarilor rezultă că persoanele decedate erau înmormântate, fiind efectuate demersurile administrative necesare constatării decesului şi organizării înmormântării în cimitirul greco-catolic, „împrejurare care, deşi nu este aptă să înlăture suspiciunea rezonabilă privind interesul inculpaţilor pentru ajutoarele de înmormântare, relevă faptul că beneficiarii nu erau abandonaţi după deces”.

AGERPRES