Eveniment referențial în viața culturală a orașului: lansarea volumului „Magnum Diarium Academicum Septentrionis 1800-2024” publicat de prof. univ. dr. Teodor Ardelean

Galeria de Artă a Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca a găzduit, luni, 6 iulie, lansarea volumului „Magnum Diarium Academicum Septentrionis 1800-2024” („Marele Jurnal Zilnic Academic al Nordului, 1800-2024”) scris de prof. univ. dr. Teodor Ardelean, directorul Biblitecii județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, personalitate emblematică a vieții culturale contemporane. Prestigiosul intelectual băimărean (format între anii 1970-1976 la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș Bolyai”) a dedicat 5 ani (2021-2026) din timpul vieții pentru redactarea celor 1200 de pagini ale acestui volum alcătuit cu impecabil profesionalism, în structura unui cuprinzător dicționar. Sărbătorit în luna iunie, la împlinirea vârstei de 75 de ani, Teodor Ardelean a ales să încununeze pilduitor firul existențial prin lasarea unei opere monumentale care aduce în prim plan evenimente însemnate din zona septentrională a Transilvaniei, precum și un noian de valoroase contribuții instituționale și individuale la prestigiul cultural al ținutului. Latinescul „septem triones” se referă la cele șapte stele din constelația Carului Mare care indică NORDUL. Lucrarea elaborată printr-o muncă meticuloasă de către prof. dr. Teodor Ardelean a fost publicată la Editura Mega din Cluj Napoca și marchează deschiderea Proiectului „Maramureșul Academic” inițiat de Asociația „Familia română”, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș.

Maramureșul, NORDUL mirific al României, are în compunere patru zone etnografice denumite „țări” din vremuri străbune: Țara Maramureșului (Maramureșul Istoric, în jurul orașelor Sighetu Marmației și Borșa), Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului. Opt biserici de lemn maramureșene au fost incluse, în anul 1999, pe lista PATRIMONIULUI MONDIAL UNESCO. Bisericile de lemn din Budești Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei și Ieud Deal se află în Maramureșul istoric, cele de la Sudești și Plopiș sunt în vechea Țară a Chioarului, iar biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Rogoz e situată în Țara Lăpușului.

Părintele profesor universitar dr. Ioan Chirilă, director al Bibliotecii clujene a Academiei Române și președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA Cluj, a fost moderatorul manifestării prilejuite de lansarea volumului. Au rostit impresionante discursuri: acad. prof. univ. dr. Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române; acad. istoric de artă Marius Porumb, director al Institutului de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj Napoca între anii 1992-2024, preşedinte al Asociatiei „Ars Transsilvaniae” România; prof. univ. dr. Ioan Bolovan, directorul Institutului de Istorie „George Barițiu”, membru corespondent al Academiei Române; conf. univ. dr. Ștefan Vișovan, cercetător științific la Fondul documentar al Academiei Române din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, redactor-șef adjunct al revistei trimestriale de cultură „Familia Română”. La rândul său, prof. dr. Teodor Ardelean a oferit detalii despre impresionanta incursiune de două secole în istoria culturală și academică a regiunii septentrionale a țării.

„Magnum Diarium Academicum Septentrionis 1800-2024” este un un necesar reper documentar menit să conștientizeze românii asupra valorii patrimoniului cultural regional al țării. „Summa cum laudae – Cu cea mai mare laudă”, pentru eruditul Teodor Ardelean! El a declarat pentru cotidianul „Făclia” că își dorește ca manifestarea de la Cluj Napoca „să le aducă seninătate tuturor celor prezenți”, adăugând că „pe toți cei pe care i-a identificat pe traseul vieții sale de cercetător i-a inclus în acest volum”. „Și cei mai mari adversari ai mei au extinse fișe referențiale, chiar mai generoase decât cele ale prietenilor mei. Aerul proaspăt al adevăratei solidarități trebuie să ne călăuzească pe cei angajați în bătăliile gnoseologice ale lumii contra mediocrității”.

Părintele profesor Ioan Chirilă, pentru cotidianul „Făclia”: «„Magnum Diarium Academicum Septentrionis 1800-2024” adună laolaltă, dacă ar fi să privim elementele structurale, fișe biografice, apoi elemente de bibliografie în zona personalităților academice, precum și activitățile diversificate ale secțiunilor Academiei Române. Din această perspectivă, volumul acoperă o zonă cronologică extinsă: perioada 1800-2014, două secole cu referiri la aproximativ 700 de personalități, ceea ce presupune muncă de teren, muncă de documentare, de sistematizare și, bineînțeles, o acribie în privința noțiunilor oferite cititorilor, pentru că nu se poate merge pe ideea de prezentare exhaustivă a evenimentelor sau a personalităților. Teodor Ardelean a știut să aleagă cele mai reprezentative acțiuni și lucrări care să stârnească interesul și să deschidă multiple orizonturi cititorilor. E o carte grea și la propriu și la figurat. Când am văzut titlul acestei lucrări am fost ispitit să continuu să discut despre ea în limba latină. E un titlu care ne leagă de limba strămoșilor cuceritori romani și fiind vorba de zona Maramureșului nu ai cum să nu te gândești că puțin mai sus de Maramureș, de Satu Mare, cândva s-au refugiat dacii liberi, configurând cultura libertății (…). Cartea e și un tribut adus Academiei Române în 2026, la împlinirea a 160 de ani de la înființarea acestei prestigioase instituții».

Academicianul istoric de artă Marius Porumb, pentru cotidianul „Făclia”: „Volumul lansat azi este un monument – și fizic, nu doar spiritual. Mai rar o carte de aproape 1300 de pagini. Este enorm! Cartea a avut deja lansări la Baia Mare, Satu Mare și la Sighetu Marmației, la care a venit enorm de multă lume. Precum vedeți, și la Cluj Napoca sala este arhiplină. (…) Este minunat că oameni de știință și de cultură se pot regăsi în carte, în foarte multe locuri, ca și când ar fi fost filmați de cineva, îndeaproape. (…) În nord-vestul României este o adevărată mândrie apartenența la ținutul maramureșean identitar, cu o veche istorie bisericească și culturală: e mândria de a face parte din Maramureșul care e format din Maramureșul Istoric, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului. Cartea va avea un succes deosebit. Teodor Ardelean este realmente un enciclopedist”.

În discursul rostit la lansarea volumului publicat de Teodor Ardelean, acad. prof. univ dr. Doru Pamfil a arătat că punerea în circulație a unei astfel de cărți atrage atenția prin titlul în limba latină, prin dimensiunile sale (n.r.: 32 cm x 24 cm, peste 1200 de pagini) precum și prin cele două secole parcuse: 1800 – 2024. „Pentru realizarea acestei lucrări deosebite, Teodor Ardelean a depus o muncă enormă. Ideea de a venera Academia Română și academicienii originari din Maramureș a fost o preocupare mai îndelungată a colegului nostru Teodor Ardelean”.

O analiză remarcabilă vizând evidențierea unicității apariției editoriale întreprinse de Teodor Ardelean a fost făcută de academicianul Marius Porumb în expunerea sa. ”Nicolae Iorga spunea despre Maramureș că este «cetatea care ne apără la miazănoapte». Și e adevărat. Maramureșul e o zonă de o excepțională importanță istorică și culturală. Este zona cu cele mai vechi monumente religioase. Cartea lui Teodor Ardelean are meritul de a reuni, pentru prima dată, într-o formă coerentă și sistematică, datele legăturilor din Centrul de Excelență Academică al țării și un nord-vest românesc spectaculos care s-a dovedit mereu a fi un nucleu generator de bogăție culturală și spirituală. De la mijlocul secolului al XIX-lea și până în prezent, volumele Academiei, arhivele, presa și memoria colectivă păstează urme ale acestor legături care, până acum, au fost menționate doar sporadic, fragmentar, în lucrări disparate, cartea de față reunindu-le pentru prima oară într-o viziune bine articulată. Reunindu-le, «Diarium-ul» oferă o imagine de ansamblu fără precedent a prezenței masive și constante a Academiei Române în toate regiunile țării. Cartea este concepută sub forma unui dicționar cronologic de mari dimensiuni, în care fiecare intrare documentează un eveniment, o personalitate, o instituție. E o lucrare care leagă Academia Română de Maramureș și Sătmar. Efortul de documentare, corectură și organizare a acestui vast material dovedește o rară perseverență și un devotament funciar față de patrimoniul cultural-științific național. În literatura de specialitate nu există o lucrare de asemenea anvergură dedicată raporturilor dintre provincii cu Academia Română. Magnum Diarium nu este doar un dicționar ci un model metodologic ce poate fi urmat. Prin amploare, dicționarul devine un instrument de lucru pentru cercetătorii istoriei noastre culturale. În dicționar, fiecare intrare este documentată din surse de arhivă, dintr-o vastă bibliografie științifică, din presa vremii, din studii, articole și volume parcurse cu o tenacitate exemplară iar veridicitatea multor informații e verificată de implicarea efectivă a autorului, om politic consacrat și intelectual rasat cunoscut în întrega țară dar și dincolo de granițe. Toate informațiile sunt tratate cu discernământ, obiectivitate și aplecare superioară, ceea ce conferă cărții dincolo de calitatea unui sui genereris (n.r.: expresie latină, „unic în felul său”) calitatea de instrument de lucru indispensabil pentru cercetătorii din cele mai diferite domenii, cu deosebire pentru cei interesați de istoria culturală a României. Pe baza Magnum Diarium se pot construi micro biografii ale unor academicieni, se pot reconstitui evoluții ale unor instituții locale și centrale. (…) Cartea are și un rol de conservare a memoriei. (…) Meritul acestei lucrări revine în totalitate autorului. Teodor Ardelean a reușit să elaboreze o lucrare unică, de mare valoare pentru întreaga cultură română.»

Conf. univ. dr. Ștefan Vișovan: Apariția acestei cărți concide în mod fericit cu aniversarea a 75 de ani de viață a autorului Teodor Ardelean. Lansarea de azi, de la Cluj Napoca, într-un cadru atât de select, se justifică din varii motive, întâi de toate pentru că nord-vestul României este de foarte multă vreme sub influența benefică a academismului clujean (…). În dicționarul lui Teodor Ardelean veți întâlni aproape la fiecare pagină personalități clujene care și-au atras nemurirea prin prestații științifice apreciate în țară și în străinătate. Datele statistice ale lucrării sunt impresionante: peste 1200 de pagini, 535 de titluri bibliografice, 329 de publicații periodice, aproape 10.000 de articole, referințe despre 726 de academicieni. În dicționar, cuvântul academician apare de 711 ori, sintagma Academia Română de 439 de ori iar numele Clujului de 2588 de ori. (…) Cartea nu este doar despre Academia Română, ea face un superb tablou al culturii Maramureșului. Autorul a recuperat mii de informații care alcătuiesc o imagine impresionantă a felului în care cultura română se construiește prin continuitate”

Carmen Fărcașiu