Marile provocări ale industriei HoReCa: lipsa de predictibilitate, dobânzile mari și migrația forței de muncă

Conform datelor puse la dispoziție de Registrul Comerțului, la ora actuală în județul Cluj sunt active aproximativ 1.100 de restaurante și peste 200 de unități de cazare active. Dar Clujul are un număr de hoteluri sub București, Brașov și Constanța. Miercuri, în cadrul „Conferinței HoRECa next level”, desfășurate la Cluj Napoca și la care au participat 200 de agenți economici cu activitate în domeniu, Ștefan Gadola, vicepreședinte al organizației patronale de resort, a declarat că în prezent exită suficiente obstacole care fracturează sau chiar blochează activitatea industriei HoReCa din România: „Pe primul loc se află instabilitatea legislativă și financiară. Avem de-a face cu foarte dese schimbări ale Codului Fiscal: practic suntem „scutiți” de orice predictibilitate!” a spus Ștefan Gadola.

Birocrație și acces dificil la finanțare

Acesta a adăugat faptul că „…industria HoRECa se confruntă și cu o birocrație excesivă. Vorbim de un acces extrem de dificil la finanțare. După ce că orice credit bancar se obține destul de greu, pentru care trebuie să dovedești băncilor garanții „solide”, vorbim și de dobânzi foarte mari. Și de parcă aceste probleme nu sunt de ajuns, ne confruntăm cu problema forței de muncă. Avem de-a face cu un sever deficit de personal calificat generat de migrația forței de muncă în Vestul Europei sau în companiile mari, care oferă salarii pe măsură. De asemenea aș vrea să semnalez faptul că se impune specializarea și recalificarea angajaților, pentru a face față standardelor tot mai ridicate în acest domeniu. Și o altă problemă cu care ne confruntăm este digitalizarea. Deși aceasta este în progres, este implementată prost!”

De la „negocieri punctuale” la parteneriat strategic

În privința relației HoReCa cu administrația publică, Ștefan Gadola consideră că aceasta trebuie să evolueze de la o simplă colaborare la un parteneriat strategic. „Relația dintre administrația publică și industria HoReCa este de multe ori marcată de presiuni structurale. Deși există mecanisme de sprijin, sectorul se confruntă cu instabilitate fiscală severă: discuții privind majorarea TVA, birocrație complexă și o nevoie acută de politici locale care să faciliteze dezvoltarea turismului. Boricrația excesivă pentru obținerea autorizațiilor este una dintre principalele noastre nemulțumiri. Această sinergie este esențială pentru transformarea orașului într-o destinație atractivă, având un impact direct asupra infrastructurii, mobilității, capacității de cazare și a politicilor de autorizare. La ora actuală avem un parteneriat strategic între HoReCa Cluj și adminsitrația locală. Rolul administrației publice este acela de reglementare, începând de la autorizări la alte chestiuni legate de reclamații. Este nevoie de acest parteneriat și pentru a putea miza pe un calendar anual al evenimentelor, pentru a ne plia activitatea pe evenimente, pentru a ne adapta. Adminsitrațiile care investesc în infrastructură, stimulează direct încasările din HoRECa. De aceea este nevoie să trecem de la „negocieri punctuale” la un parteneriat strategic”.

O minimalizare a disconfortului

Referitor la organizatorii de evenimente din Cluj Napoca, Gadola a menționat rolul acestora ca generatori de trafic turistic masiv. „Promovarea destinației și atragerea publicului este un imperativ, o necesitate vitală. Aceștia contribuie la distribuirea de turiști către operatorii locali. De aceea implicarea organizatorilor de evenimente este esențială. Evenimentele care au loc trebuie să minimalizeze disconfortul localnicilor. Mă gândesc la suita de festivaluri care atrag un volum mare de turiști. Este adevărat, aceste evenimente generează vârfuri de încasări pentru HoReCa, dar se creează și provocări legate de mobilitate și infrastructură!”

Un edificiu istoric și un premiu european

Prezent la eveniment, Radu Rațiu, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, a precizat că „în vremurile grele este tot mai greu de găsit resurse financiare. Însă Consiliul Județean încearcă să ajute dezvoltarea județului prin partea de insfrastructură cu o tot mai extinsă rețea de drumuri astfaltate, de apă și canalizare. În comparație cu celelalte județe, județul Cluj are cel mai mare număr de kilometri de drum asfaltați din România și cel mai mare număr de kilometri de rețea de apă potabilă și de canalizare. La rețele de apă și de canalizare Clujul a câștigat proiecte de peste 600 de milioane de euro. La ora actuală peste 99 % din populația județului esta racordată la apă potabilă. Or toate aceste lucruri legate de infrastructură conduc la dezvolatrea industriei HoReCa în Cluj, județul devenind tot mai atractiv din punct de vedere turistic. Aș vrea să mă refer și la restaurarea unei frumoase clădiri istorice: castelul Banffy. Edificiul a fost transformat într-un centru cultural reprezentativ. Proiectul a primit prestigiosul Premiu European pentru Patrimoniu – Europa Nostra!”

Rațiu a adăugat că prima instituție din administrație „full – digitalizată” din România a fost Cosiliul Județean Cluj. „Asta înseamnă că din orice colț al județului, la orice oră din zi și din noapte, poți depune un document on – line. Practic, suntem o instituție detașată de hârtie. Desigur, este loc și pentru cei care depun acte pe hârtie, dar prin digitalizare am economisit drumurile și timpul multor persoane și insitituții, dovedind că suntem un județ deschis tuturor circuitelor!”

La conferință au mai participat: Ana Maria Ciciudan- director executiv AJOFM Cluj; Roxana Ghiran Marc – reprezentant HOReCa Cluj, Silvia Ion – HoReCa Insight, Mircea Radu – Comisar Șef adjunct CJPC Cluj.

Beniamin Pascu