Zece bănci amendate pentru încălcarea normelor de concurență

Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. „Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR şi este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurenţă, nu a altor norme”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, într-un comunicat de presă al autorităţii. Cea mai mare amendă, 875,74 milioane lei, a fost aplicată Băncii Transilvania S.A. La aceasta se adaugă o amendă de 85,03 milioane lei aplicată Banca Transilvania SA pentru fapta realizată de OTP Bank România SA. Urmează Banca Comercială Română SA cu o amendă de 577,36 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA cu o amendă 442,49 milioane lei; UniCredit Bank SA cu o amendă de 431,03 milioane lei; BRD-Groupe Societe Generale SA cu o amendă de 412,47 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti cu o amendă de 405,91 milioane lei; CEC Bank SA cu o amendă de 332,98 milioane lei; Exim Banca Românească SA cu o amendă de 96,49 milioane lei; Libra Internet Bank SA cu o amendă de 45,86 milioane lei şi Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA cu o amendă de 28,1 milioane lei.

Autoritatea de concurenţă menţionează că, în urma investigaţiei, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR şi-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special referitoare la preţ, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotaţiile ferme ar trebui să fie independente, băncile şi-au coordonat comportamentul în funcţie de cotaţiile concurenţilor. Independenţa cotaţiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităţilor pentru care volumul tranzacţiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacţii nu poate fi folosită ca indicator relevant. Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii şi ceilalţi debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR. „Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparenţa tranzacţiilor este benefică în unele situaţii. Problema apare însă în cazul cotaţiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidenţiale, aspect esenţial în cazul maturităţilor unde volumul tranzacţiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variaţii de dimensiunea unei fracţiuni de procent pot genera sume substanţiale”, a subliniat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Investigaţia a fost declanşată la sfârşitul anului 2022 şi a parcurs toate procedurile de analizăşi control, inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE.