Arhitectul clujean Șerban Țigănaș, posibil ministru al Dezvoltării

În spațiul media se vehiculează tot mai mult știrea că binecunoscutul arhitect clujean Șerban Țigănaș are mari șanse să preia portofoliul Ministerului Dezvoltării în guvernul Eugen Tomac. Contactat de cotidianul Făclia, Țigănaș nu a negat un eventual accept în ceea ce privește preluarea conducerii acestui minister, lăsând să se înțeleagă faptul că în cazul numirii sale ca ministru al Dezvoltării, ar fi dispus să se implice în proiectele de țară aferente acestui minister. „Nu aș răspunde deocamdată cu un „da” hotărât, pentru că totul este la nivel de discuții, de ecuații politice. Dar eu specific de la bun început că în eventualitatea numirii mele pot pune la dispoziție experiența mea în ceea ce privește proiectele ce intră în spațiul de lucru al acestui minitser. Eu nu aparțin niciunui partid politic, nu fac politică, deci dacă aș intra în noul executiv aș face-o strict de pe poziția unui specialist, a unui tehnocrat, cum se discută acum și nu pe o componentă politică. Eu mi-am făcut meseria de arhitect, am participat la proiecte care au vizat dezvoltarea Clujului și a spațiului transilvan, mă preocupă astfel de teme. De asemenea sunt cadru didactic la Facultatea de Arhitectură din Cluj Napoca și privesc lucrurile și din perspectiva aceasta, a unui om cu obligații în ceea ce privește formarea educațională. Nu pedalez pe componenta politică, ci pe profesionalism. Deci în situația în care voi fi numit, de pe această poziție aș aborda portofoliul!”

A urmat Liceul Nicolae Bălcescu la Cluj, apoi Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București (1988). A efectuat călătorii de studii la Londra, Liverpool, Edinburg, Frankfurt, München, Hamburg, Berlin, Zürich, Berna, Paris, Bordeaux, Amsterdam, Zwolle, Rotterdam, Viena, Salzburg, Belgrad, Skopje, Varșovia, Krakovia, Sofia, Burgas, Chișinău, Veneția, Roma, Modena, Istanbul, New York, Boston, Chicago, Dubai, Abu-Dhabi.

Între anii 1988-1989 a fost arhitect stagiar la Institutul de Proiectare Proiect Alba din Alba Iulia, apoi arhitect șef de proiecte la Biroul de Proiectare Străjan, Alba Iulia (1991-1992). În 1992 s-a mutat la Brașov unde a funcționat ca arhitect, șef proiecte la Institutul Proiect Brașov SA. Un an mai târziu a revenit la Cluj ca arhitect, șef de proiecte la Inter Proiect SRL Cluj-Napoca. Între anii 1994-1996 a fost arhitect, acționar, șef proiecte SMArt SA, iar între 1995-1996 și arhitect asociat la Spau SRL.

Din 1996 este și cadru didactic universitar la Facultatea de Arhitectură și Urbanism a Universității Tehnice din Cluj-Napoca. De asemenea, din anul 1997 este asociat, președinte și șef proiecte în cadrul firmei Dico și Țigănaș birou de proiectare SRL. În anul 2003 fost inițiator al Fundației Planwerk Cluj-Napoca, cu scopul de a oferi gratuit municipalității un plan de dezvoltare urbană, a organizat Biroul de studii urbane Planwerk care activează cu lucrări în Cluj, Sibiu, Satu Mare, Bistrița și pe litoral, la Vama Veche.

A publicat în revistele:Architecture d’Aujourd’hui, LogiA, Arhitext Design, Arhitectura, Igloo habitat & arhitectura, Observatorul Urban Bucuresti, Transilvania Business, Arena Construcțiilor, Architecture and Culture (Korea) HouseTrends (Portugalia), TSPORT (Italia). Dintre lucrările realizate în peste 30 de orașe din țară, amintim: Piața Gării din Sibiu (1990), Centrul financiar bancar Brașov (1992), Centrul de afaceri Olimpia și sediul ELM Electromontaj la Cluj, locuințe colective sociale pentru Guvernul României, pentru CASAROM Cluj și Arad, IMOinvest în Cluj, locuințe individuale în Cluj și Târgu Mureș, Central Park Residence, Cluj-Napoca (2008), Cluj Arena Stadion Municipal, Cluj-Napoca (2001) etc. A participat cu proiecte în expozițiile organizate la: Palatul Parlamentului Bucureşti (1997), Muzeul Țăranului Român (2002), Muzeul de Artă Cluj (2004, 2008), Teatrul Național Bucureşti (2008), Muzeul Național de Istorie a României Bucureşti (2012), Pavilionul României la Bienala de Arhitectură de la Veneția (2012), Centrul de cultură urbană Turnul Croitorilor Cluj-Napoca (2013), Palatul Știrbey Bucureşti (2013), Palatul Mogoşoaia (2013), Casa Tranzit Cluj (2013). Este membru fondator al Ordinului Arhitecților din România, vicepreședinte al acestuia de la înființare, apoi, din 2010, președinte. A fost președinte al filialei Cluj (2005-2010). Este membru al Uniunii Internaționale a Arhitecților, făcând parte din consiliul de conducere al acesteia. I s-a decernat medalia BENE MERENTI, pentru activități meritorii în organizațiile reprezentative ale profesiei conferită de senatul Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București, în anul 2012.

Beniamin Pascu