Luna aprilie: un nou impuls al inflaţiei

Luna aprilie va aduce un nou impuls al inflaţiei, la peste 10%, care afectează consumul deja comprimat încă din februarie, vânzările cu amănuntul fiind în scădere faţă de anul trecut cu 6,8%, susţine viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, în articolul „Inflaţia Ormuz – noua provocare în ecuaţia politicii monetare”. „În România, în pofida fazei deficitare a cererii din economie, majorarea preţurilor la energie a determinat creşterea inflaţiei peste aşteptări în luna martie, la aproape 10%. Principala cauză a fost scumpirea combustibililor cu circa 13%, iar luna aprilie va aduce un nou impuls al inflaţiei, la peste 10%. Inflaţia afectează consumul deja comprimat: încă din februarie, vânzările cu amănuntul erau în scădere faţă de anul trecut cu 6,8%. Perspectivele lunilor următoare nu sunt încurajatoare, traficul petrolierelor din Golful Persic fiind încă obturat. Dacă tensiunea se prelungeşte, preţurile ridicate la energie ar putea, prin efecte de runda a doua, să forţeze persistenţa „inflaţiei Ormuz” pentru mai multe trimestre”, a scris Cosmin Marinescu în articol. În opinia sa, o contrapondere este dată de plafonarea, pentru consumatorii casnici, a preţului de achiziţie a gazului din producţie internă. „Dependenţa energetică a României este mai redusă în comparaţie cu majoritatea statelor europene. Dar situaţia actuală subliniază totuşi necesitatea de a reduce şi mai mult dependenţa de combustibilii fosili. Petrolul importat reprezintă doar o treime din resursele de energie primară. Tipologia şocului, conjunctura economică şi balanţa riscurilor au determinat, în şedinţa Consiliului de administraţie al BNR din luna aprilie, o reacţie de tip wait-and-see, aşteptată de altfel. Însă răspunsul BNR trebuie văzut într-un context mai larg”, a precizat Cosmin Marinescu.

Potrivit acestuia, războiul a inflamat preţul ţiţeiului, generând o creştere rapidă a inflaţiei mondiale şi alimentând riscurile. „Reacţia de manual a băncilor centrale a fost aceea de a evita schimbarea parametrilor politicii monetare. Această atitudine se poate schimba dacă devine evidentă amplificarea şocului energetic şi inflamarea aşteptărilor inflaţioniste”, a adăugat viceguvernatorul BNR. El susţine că riscurile inflaţioniste sunt unele semnificative, cel puţin pe termen scurt, iar presiuni suplimentare, pe termen lung, provin din fragmentarea lanţurilor de aprovizionare, limitând oferta de materii prime. „O atenuare a tensiunii ar rezulta, totuşi, din canalele alternative de tranzit, ce ar permite ţărilor cu supra-producţie să crească exporturile. Concomitent cu presiunile inflaţioniste, se profilează influenţe negative la adresa perspectivelor de creştere economică. Conflictul din Golf reprezintă un factor de încetinire pentru economia globală, cu cel puţin 0,3 puncte procentuale mai jos faţă de media ultimilor doi ani (3,4%), după estimările FMI”, a adăugat oficialul BNR. În plan regional, noul şoc energetic se suprapune cu incertitudinile generate de conflictul din Ucraina, consideră acesta. „De exemplu, pentru România, prognozele Băncii Mondiale şi ale FMI sunt semnificativ revizuite în jos (cu 0,7 puncte procentuale), până la 0,5% şi, respectiv, 0,7%. În acest cadru, BNR a rămas în zona prudentă a prognozelor, luând în calcul inclusiv efectele persistente ale „recesiunii tehnice” de la finalul anului trecut. Mesajele şi acţiunile băncilor centrale sunt calibrate pe formatul unor scenarii ce depind de persistenţa tensiunilor geopolitice din Golf.