Stadiul de implementare a proiectelor PNRR în sistemul sanitar clujean

Pacienții din județul Cluj vor beneficia de diagnostice mai precise și timpi de așteptare reduși, grație proiectelor PNRR aflate în plină desfășurare. De la ecografe noi în cabinetele de familie din sate, până la sisteme informatice integrate în spitalele mari, reforma sistemului sanitar local promite o siguranță sporită și un act medical eficient, menite să reducă riscurile de infecții și să modernizeze radical managementul pacientului

Conform datelor transmise de ministerul Sănătății la solicitarea unui parlamentar clujean, la nivelul județului Cluj, un număr de aproximativ 45 de cabinete de medicină de familie au accesat finanțare prin PNRR, în vederea modernizării infrastructurii și dotării cu echipamente medicale.
În ceea ce privește stadiul de implementare, o parte dintre beneficiari au finalizat proiectele, realizând lucrări de renovare și/sau dotare cu aparatură medicală. O altă parte dintre proiecte se află în diferite etape de implementare (execuție lucrări, achiziții echipamente). Ministerul avertizează însă că există și beneficiari care întâmpină întârzieri, inclusiv în ceea ce privește decontarea cheltuielilor.
Termenele de finalizare sunt corelate cu calendarul stabilit prin PNRR, existând însă variații în funcție de capacitatea administrativă a fiecărui beneficiar și de specificul investiției.

Dificultăți identificate și măsuri adoptate

În procesul de implementare au fost semnalate următoarele dificultăți: complexitatea procedurilor administrative și birocratice; dificultăți în înțelegerea și aplicarea ghidurilor de finanțare, în special pentru beneficiarii fără experiență în gestionarea proiectelor; probleme de comunicare și clarificare a cerințelor; întârzieri în fluxurile de decontare.
Pentru diminuarea acestor dificultăți, au fost întreprinse demersuri de sprijin și informare la nivel local, inclusiv: oferirea de îndrumare beneficiarilor, în limita competențelor instituționale; facilitarea comunicării între beneficiari și instituțiile implicate;

Efectele estimate ale investițiilor

Potrivit Ministerului Sănătății, investițiile realizate prin PNRR au un impact pozitiv semnificativ asupra capacității de diagnostic și tratament la nivelul asistenței medicale primare.
Printre rezultatele constatate se numără: modernizarea și reabilitarea spațiilor destinate actului medical; dotarea cabinetelor cu echipamente moderne (ex. ecografe, aparate EKG); creșterea calității actului medical și a accesului la servicii de sănătate, inclusiv în mediul rural.
„Aceste îmbunătățiri permit medicilor de familie să gestioneze un spectru mai larg de afecțiuni la nivelul cabinetului, reducând necesitatea trimiterii pacienților către unități spitalicești și contribuind la degrevarea acestora. În ansamblu, investițiile contribuie la consolidarea asistenței medicale primare și la creșterea calității serviciilor medicale oferite populației”, a transmis MInisterul.

Și unitățile sanitare au accesat proiecte finanțate prin PNRR în domenii precum prevenirea infecțiilor nosocomiale, digitalizarea sistemelor informatice și modernizarea infrastructurii medicale.

Stadiul de implementare este variabil. Conform datelor transmise, o parte dintre proiecte sunt finalizate (ex. proiecte privind reducerea infecțiilor nosocomiale sau digitalizarea unor unități sanitare) iar altele se află în stadii avansate de implementare (70–96%), cu termene de finalizare în cursul anului 2026. Sunt unele proiecte însă în curs de implementare, cu procente intermediare de realizare (60–75%), în special cele complexe, de digitalizare sau infrastructură majoră.
În majoritatea cazurilor, termenele de finalizare sunt corelate cu calendarul PNRR, fiind operate, acolo unde a fost necesar, prelungiri justificate prin acte adiționale.

Dificultăți identificate și măsuri adoptate

Majoritatea unităților sanitare au raportat că nu au întâmpinat dificultăți majore de natură administrativă, tehnică sau financiară care să pună în pericol finalizarea proiectelor.
Cu toate acestea, punctual au fost semnalate: întârzieri în procedurile de achiziție publică sau lipsa ofertanților; dificultăți administrative legate de procesele de avizare sau de colaborarea cu firmele de consultanță; impactul unor modificări legislative (ex. modificarea cotei TVA); necesitatea corelării lucrărilor cu activitatea medicală curentă, fără afectarea pacienților.
Pentru gestionarea acestor situații, unitățile sanitare au adoptat măsuri precum: monitorizarea permanentă a stadiului proiectelor; intensificarea comunicării cu Ministerul Sănătății, consultanții și furnizorii; reorganizarea etapelor de implementare și adaptarea calendarului; solicitarea de prelungiri justificate ale termenelor de implementare.

În urma acestor investiții se estimează că va crește capacitatea de diagnostic și tratament prin creșterea capacității de diagnostic microbiologic și reducerea riscului de infecții asociate asistenței medicale și dotare cu echipamente medicale moderne și tehnologii avansate, inclusiv în domeniul imagisticii și al analizelor de laborator. De asemenea, investițiile vor duce la dezvoltarea infrastructurii digitale și implementarea sistemelor informatice integrate, care permit acces rapid la datele medicale și îmbunătățesc decizia clinică și la reducerea timpilor de diagnostic și tratament și creșterea eficienței actului medical. Un alt avantaj ca consta în îmbunătățirea managementului pacientului și a fluxurilor medicale.
„În ansamblu, aceste investiții contribuie la modernizarea sistemului sanitar la nivel județean, la creșterea siguranței pacientului și la îmbunătățirea calității serviciilor medicale oferite populației”, a transmis Ministerul Sănătății.

C.P.