Ontologia iubirii în spațiul tradițional: Reflecții de dragobete

În peisajul contemporan, adesea saturat de forme de manifestare a afectivității golite de substanță metafizică, sărbătoarea de Dragobete (24 februarie) se prezintă nu doar ca un vestigiu al folclorului balcanic, ci ca un „locus” de intersecție între timpul biologic și cel sacru. Dacă în viziunea lui Arthur Schopenhauer iubirea era interpretată drept o strategie cinică a „Voinței de a trăi” pentru perpetuarea speciei, Dragobetele propune o perspectivă inversă: iubirea ca participare activă la regenerarea Cosmosului.

You need to be logged in to view the rest of the content. Te rugam . Nu sunteti inca membru ? Inscrieti-va

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.