Ziua Culturii Naționale și a nașterii marelui poet Mihai Eminescu: CE-ȚI DORESC EU ȚIE, DULCE ROMÂNIE

Nu cred că se putea alege un generic mai potrivit pentru manifestările dedicate Zilei Culturii Naționale, zi, prioritar înnobilată cu opera de aleasă valoare literară a poetului iubirilor, ce dăinuie peste timpuri prin moștenirea lăsate nouă, despre care Mircea Eliade spunea:„ Cât timp va exista, undeva prin lume, un singur exemplar din poeziile lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvată”.

În această notă a respectului față de cultura națională și a geniilor ce ne-au lăsat moștenirea spirituală, de care trebuie să avem grijă ca de propria noastră viață, la Cluj–Napoca au fost organizate numeroase manifestări tematice de mare ținută la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Filiala Cluj a Academiei Române, Școala Populară de Artă „ Tudor Jarda”, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” și în alte multe instituții culturale ale județului nostru.

Una dintre cele mai reușite manifestări, organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, având ca manager pe artista Adriana Irimieș, la care am fost invitați să participăm, s-a consumat în foaierul Bibliotecii Județene, un spațiu al cărui decor, pe lângă faptul că oferă cititorului operele marilor scriitori ai neamului românesc, a adus în prim-plan opera inegalabilului poet, prozator și publicist, Mihai Eminescu, de la a cărei naștere s-au împlinit 172 de ani. Din acest spațiu cultural nu au lipsit albume, broșuri si alte publicații care oferă, prin sute de imagini și scrieri, lumea idilică a satului transilvănean care încă-și conservă valorile trecutului îndepărtat.

În această atmosferă a unei zile mari, branduită cu expoziția de pictură „Culorile Apusenilor” a elevilor din Mărișel și frumusețea costumelor naționale îmbrăcate de mai mulți tineri și vârstnici participanți la eveniment, a început spectacolul închinat acestor evenimente, spectacol a cărei desfășurare și-a asumat-o consultantul artistic, Grigore Sâmboan, care a prezentat și importanța Zilei Culturii Naționale și a nașterii geniului literaturii române.

Pentru început, dna. Adriana Andrei, a prezentat, în premieră, albumul de fotografii „Tradiții în satele clujene”, o lucrare de mare valoare documentară care, în aproape 300 de pagini, prezintă comentariile în română și engleză, și ne propune să ne întoarcem acolo unde „glasul pământului” ne cheamă și unde o parte dintre noi ne-am petrecut anii copilăriei. Aici se găsesc, preponderent imagini din Mărișel, unde tradițiile dăinuie prin permanentul efort al profesorului și omului de cultură, Ionuț Mariș, apoi găsim frumosul și nestematele trecutului la Măguri-Răcătău, Orman, Frata, Bercheșu, Negreni, toate vorbind despre tradițiile conservate cu o anume pioșenie pe aceste vetre străbune.

În aceeași cheie a valorilor culturale moștenite pe Valea Crișului Repede a fost prezentată și proiecția filmului documentar al cărui protagonist a fost dna Viorica Tripon din Negreni, care a primit în anul trecut onorabilul titlu de „Tezaur Uman Viu”, pentru modul tradițional cum procesează lâna și cânepa pentru îmbrăcăminte și diverse obiecte de uz gospodăresc.

Momentele muzicale, nu puține la număr, au fost prezentate de cunoscuta orchestră „Cununa Transilvană”, dirijată de prof. Ovidiu Barteș, care a interpretat impecabil Rapsodia Română a lui George Enescu. Apoi, din opera marelui nostru poet național, Mihai Eminescu, dar mai apoi și din opera lui Blaga, a recitat actorul Ruslan Bârlea, care a transmis fireasca emoție publicului iubitor de cultură națională.

Muzica celor trei jocuri populare tradiționale din zona Huedinului, au fost interpretate la vioară cu goarnă de instrumentista orchestrei, Veronica Constantin, după care au fost invitați în fața publicului mezzosoprana Lavinia Bocu, care a pus pe note poezia eminesciană „Revedere”, iar tenorul Sorin Lupu, piesa „Mai am un singur dor”. Cei doi artiști ai muzicii culte au mai revenit în programul zilei cu piesele: „Seara pe deal” și „Eminescu” – Lavinia Bocu și „Pe lângă plopii fără soț” și „Ciobănaș cu trei sute de oi” – Sorin Lupu.
După acordurile Țarinei de la Abrud, și două piese crișenești, orchestra „Cununa Transilvani” a asigurat și suportul muzical al recitalului solistei Mariana Morcan. O suită de melodii din zona Huedinului au fost oferite iubitorilor de folclor de clarinetul și taragotul domnilor Andrei Oșan și Sergiu Cebotari. Componenta muzicală s-a finalizat cu suita de jocuri populare din Câmpia Transilvaniei ale orchestrei profesioniste „Cununa Transilvană”.

Concluzionând în finalul acestui splendid spectacol dedicat zilei de 15 ianuarie, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, dna. Adriana Irimieș a mulțumit Consiliului Județean, Bibliotecii Județene, tuturor celor care și-au adus contribuția la realizarea acestui plăcut eveniment cultural al începutului de an, accentuând bucuria marcării cum se cuvine a Zilei Culturii Naționale și a celor 172 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești.

În același timp a subliniat faptul că în anul 2021 CJCPCT a obținut rezultate frumoase în derularea mai multor proiecte, între care a nominalizat filmul „Pâinea Sacră” de la Negreni, care a fost nominalizat ca filmul lunii diasporene. Proiectul FDE a adus participanți din Serbia, Polonia, Japonia, Rusia, Statele Unite ale Americii, Ungaria și Belgia. În alt plan, muzica și jocul tradițional au fost reprezentate cu cinste în Polonia de un grup de păstrători ai tradițiilor din comuna Frata.

Au fost bine demarate și apreciate proiectele rezervate copiilor, ca viitori purtători ai tradițiilor clujene, prin familiarizarea lor cu meșteșuguri, cântece populare, colinde etc.

Orchestra profesionistă din subordinea Centrului a lansat un nou CD cu muzică tradițională și a susținut mai multe concerte, alături de soliști de mare valoare. Site-ul TRADIȚII CLUJENE și- a crescut impactul paginii la aproape 2,6 milioane de persoane.
Mulțumind grupurilor păstrătoare de tradiții, managerul CJCPCT, Adriana Irimieș, a încheiat prin a ura la mulți ani culturii românești și a recitat poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”.

Așa s-a desfășurat această zi de excepție dedicată culturii noastre românești și marelui poet despre care corifei ai culturii noastre spuneau: Tudor Arghezi: „Eminescu e Sfântul preacurat al neamului românesc”. Nichita Stănescu: „Eminescu este numele acestei țări”. Adrian Păunescu: „De la el încep romanțe, ode, elegii, colinde, fără el am fi cu toții mai săraci, mai triști, mai goi…, El Moldovei îi e fiul și Munteniei nepot, l-a-nfiat întreg Ardealul, Eminescu-i peste tot, Mai avem un nume sfânt, Eminescu-i România, Tăinuită în cuvânt”. Și acum, doar o vorbă să vă mai spun. Azi, CJCPCT Cluj a plecat la Satu Mare unde va vernisa o expoziție cu cele mai reprezentative picturi tradiționale din arhiva de aur a centrului.

Dumitru VATAU