Curtea de Apel Cluj mai pune o piedică hidrocentralei Răstolița

Curtea de Apel Cluj a admis cererea formulată de Asociaţia Declic şi Bankwatch România – Filiala Cluj şi a dispus suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 327/2025, care permitea scoaterea definitivă din fondul forestier a peste 30 de hectare de pădure aflate în Parcul Naţional Călimani, pentru realizarea hidrocentralei Răstoliţa.

„Aceasta este a doua victorie în instanţă împotriva proiectului, după ce, în iunie, instanţa a suspendat acordul de mediu care stătea la baza lucrărilor. Lucrările de defrişare pentru AHE Răstoliţa sunt oprite până când instanţele se vor pronunţa definitiv (inclusiv în recurs la ÎCCJ) asupra legalităţii Hotărârii de Guvern”, se arată într-un comunicat trimis, joi, de Asociaţia Declic.

Instanţa clujeană a dispus suspendarea Hotărârii de Guvern până la soluţionarea definitivă a acţiunii pe fond.

Potrivit Declic, proiectul hidrocentralei Răstoliţa este unul dintre cele mai controversate proiecte energetice din România. Resuscitat recent cu sprijin politic transpartinic, acest proiect ar aduce o contribuţie infimă la producţia de electricitate – doar 0,081% anual – în timp ce ar sacrifica un ecosistem unic, situat în arii naturale protejate şi situri Natura 2000.

„Proiectul ar presupune defrişarea a 39 de hectare de pădure şi reducerea drastică a debitului râului Răstoliţa, afectând grav habitatul lostriţei, o specie rară de somon de Dunăre. Deşi oficialii susţin că ‘răul a fost deja făcut’, imaginile satelitare şi observaţiile de teren arată că porţiuni importante din ecosistem sunt încă vii”, se arată în comunicatul Declic.

Sursa citată menţionează că lucrările de defrişare nu au fost stopate după suspendarea acordului de mediu în luna iunie a acestui an, aşa cum arată şi imaginile satelitare, dar şi datele oficiale din aplicaţia Inspectorul Pădurii.

„Conform fotografiilor din Inspectorul Pădurii, zeci de camioane au continuat să transporte materialul lemnos recoltat în mod ilegal. Comunitatea Declic cere ministrului Mediului, Diana Buzoianu, să trimită corpul de control la Răstoliţa pentru a constata şirul halucinant de ilegalităţi şi abuzuri care au continuat în zonă şi după suspendarea acordului de mediu. Pădurea a fost tăiată ilegal, cineva va trebui să răspundă pentru asta”, a declarat Roxana Pencea Brădăţan, coordonatoarea campaniilor Declic.

Hidrocentrala de la Răstolniţa, marea promisiune a fostului ministru Burduja

„Finalizăm Hidrocentrala de la Răstolniţa. Am promis că vom debloca hidrocentralele începute acum zeci de ani şi lăsate în paragină, după blocaje cronice generate de birocraţie, procesele iniţiate de câteva organizaţii de mediu şi nepăsare. Am promis şi asta facem. Astăzi, Guvernul României a adoptat ultima Hotărâre de Guvern necesară pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa, iniţiată de Mircea Fechet, ministrul Mediului, pentru scoaterea din fondul forestier a suprafeţelor de teren necesare pentru finalizarea lucrărilor. (…) Lucrăm la Răstoliţa de peste un an şi jumătate, iar pentru noi ziua de astăzi este aproape un miracol. Nimeni nu mai credea că lucrările se vor putea relua vreodată”, afirma, la începutul lunii aprilie, fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja pe pagina sa de Facebook.

Acesta mai preciza că „în perioada imediat următoare vor începe defrişările” – peste 30 hectare de teren eliberate pentru lucrări, iar dacă totul „merge bine”, în toamna acestui an se va umple cuva lacului – până la cota 720 metri.

Lucrările la proiectul început în 1989 sunt finalizate în proporţie de 89%, iar statul român a investit aici peste 714 milioane lei

HINT

Proiectul de la Răstoliţa ar presupune defrişarea a 39 de hectare de pădure şi reducerea drastică a debitului râului Răstoliţa, afectând grav habitatul lostriţei, o specie rară de somon de Dunăre.