Un nou Cerc ASTRA, la Vad

La începutul acestei săptămîni, preşedintele Despărţămîntului Dej al ASTRA, ec.Radu Gavrilă, s-a aflat în comuna Vad cu prilejul constituirii aici a unui Cerc ASTRA. Însoţit de cîţiva astrişti dejeni, Radu Gavrilă a subliniat importanţa acestui demers deopotrivă actual, prin revigorarea unor tradiţii locale, cît şi istoric, prin „refacerea străvechilor legături dintre Ardeal şi Moldova în cadrul unor schimburi culturale, inclusiv cu românii de peste Prut”. Un demers la care s-au angajat să participe Cristian Ioan Groşan, directorul Şcolii cu clasele I – VIII din Vad, preşedintele ales al Cercului ASTRA, primarul comunei, David Prunean (vicepreşedinte), învăţătoarea Amelia Boian (secretar), preot Gabriel Moldovan şi alţi localnici prezenţi la eveniment.

Odată constituit, Cercul ASTRA din Vad şi-a fixat şi priorităţile, cum ar fi reorganizarea bibliotecii sub auspiciile Asociaţiunii, implicarea părinţilor alături de elevi în activităţi educative, dar şi implicarea administraţiei şi comunităţii locale în proiecte culturale. Deziderate pe care primarul comunei s-a angajat să le susţină întrucît, cu siguranţă, „vor aduce prestigiu comunei şi locuitorilor ei”. Tot domnia sa a declarat că „ se reabilitează Căminul Cultural, unde ASTRA îşi va afla un sediu pe măsură”. Şi, aş adăuga, pe măsura unei localităţi cu o lungă şi bogată istorie, în care, la sfîrşitul secolului al XV – lea, Vadul intră în cea mai strălucită perioadă a existenţei sale, care va dura peste 150 de ani.

Construind (sau reconstruind) biserica mănăstirii Vad şi aşezînd aici un scaun episcopal, Ştefan cel Mare a dat satului o dimensiune naţională, satul însuşi devenind domeniu episcopal. În vara anului 1872, Avram Iancu, coborînd pe Valea Someşului a trecut şi prin Vad, „spiritul unificator al lui Ştefan cel Mare” întîlnindu-se astfel cu „spiritul eliberator” al revoluţionarului paşoptist. „Prin ei – nota preotul Teodor Petrican, coautor alături de prof. Augustin Pădurean al „Monografiei Vadului” – răsăritul ţării s-a întîlnit cu apusul, încununînd Vadul cu o nouă podoabă simbolică”. Lor li se alătură, la început de veac XX, Nicolae Iorga care, în 1905, şi-a făcut răgaz pentru a vizita Vadul.

M. Vaida