Ce (n-)au făcut parlamentarii clujeni în prima jumătate de mandat din actuala legislatură?!

Judeţul Cluj este reprezentat în Parlament de zece deputaţi şi patru senatori. O parte dintre ei s-au remarcat prin diverse activităţi legate de procesul legislativ, în timp ce unii s-au dovedit eficienţi doar în timpul campaniilor electorale şi a conferinţelor de presă. Pe alţii, însă, alegătorii nu prea i-au mai văzut la faţă, dar nici în Parlament nu au făcut mare treabă. Ziarul Făclia vă prezintă o analiză a activităţii de doi ani de mandat a celor zece deputaţi aleşi de clujeni în 2012.

Din datele prezentate pe site-ul Camerei Deputaţilor reiese că unii dintre parlamentarii de Cluj s-au mulţumit doar să semneze initiaţivele legislative „la grămadă”, alături de colegii din grupul parlamentar din care fac parte. Printre domeniile faţă de care au manifestat preocupare deputaţii şi senatorii clujeni se numără infrastructura, sănătatea şi învăţămîntul. Cel mai vorbăreţ deputat clujean în Parlament a fost Adrian Gurzău (fost PDL-în prezent PMP) cu 86 de intervenţii. Tot el a susţinut 84 de declaraţii politice şi a formulat 166 întrebări şi interpelări. În schimb, Gurzău stă modest la capitolul iniţiative legislative, în cei doi ani de mandat reuşind să-şi pună semnătura pe doar 15 proiecte de lege.

Social democraţii clujeni din Camera Deputaţilor se remarcă printr-un număr destul de mare de iniţiative legislative, declaraţii politice făcute în plen, dar şi solicitări de informaţii de la membrii Executivului făcute prin intermediul întrebărilor şi interpelărilor parlamentare. Astfel, Cornel Itu a iniţiat sau a fost coiniţiator pentru 42 de proiecte legislative. Printre acestea se numără „propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.69)2000 a Educaţiei Fizice şi Sportului”- vizînd realizarea cadrului legislativ care să permită reorganizarea cluburilor sportive astfel încît acestea să poată participa atît la competiţiile de amatori, cît şi la cele de profesionişti -, „propunerea legislativă pentru modificarea art.5 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.80)2013 privind taxele judiciare de timbru”, în ideea introducerii unei taxe fixe în locul cotei procentuale din valoarea bunurilor, „propunerea legislativă pentru modifcarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal”, în vederea reglementării activităţilor de sponsorizare, mecenat şi acordarea de burse private, respectiv reglementarea justă a raportului economic dintre sponsor, stat şi beneficiarul sponsorizării, precum şi „propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1447/2007”, privind acordarea indemnizaţiei de arbitraj, respectiv a cheltuielilor de transport, cazare şi masă, precum şi majorarea cu 50% a premiilor acordate sportivilor; totodată, potrivit modificărilor aduse vechii legi, componenţii loturilor naţionale vor beneficia de o indemnizaţie lunară. Deputatul Cornel Itu figurează şi în calitate de coiniţiator al proiectului de lege pentru modificarea şi completarea art.8 din Legea nr.198)2008, privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate. Prin această modificare legistaltivă se doreşte ca familiile românilor decedaţi în străinătate să poată beneficia de sprijin financiar din Fondul de solidaritate pentru a-i putea aduce în ţară şi înhuma pe cei decedaţi.
De asemenea, în primii doi ani din actuala legislatură, Itu a avut 49 luări de cuvînt, a susţinut 41 de declaraţii politice şi a formulat 29 întrebări şi interpelări.

Aurelia Cristea şi-a exercitat atribuţiile de parlamentar doar 14 luni din cei doi ani din acest mandat, deoarece în ultimele zece luni a deţinut funcţia de ministru delegat pentru Dialog Social. În timpul activităţii parlamentare, Cristea a iniţiat 30 de propuneri legislative la care a fost fie coiniţiator fie iniţiator. Dintre acestea, şapte au devenit legi, una este pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, 14 sînt în dezbatere la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, patru sînt în dezbatere la comisiile permanente ale Senatului, două proiecte în care procedura legislativă a fost încetată ( retrase de către iniţiator, două iniţiative au fost respinse definitiv. O altă lege la care Aurelia Cristea a avut o contribuţie importantă este Legea medicilor de familie, care prevede exonerarea de la plată a sumelor pentru acoperirea cheltuielilor de administrare şi funcţionare pe care medicii de familie, care au asigurat continuitatea asistenţei medicale în centrele de permanenţă, le-au plătit în perioada ianuarie 2009 – mai 2011. De asemenea, Legea bonelor promulgată prin Decret nr. 897/2014 la data de 16.12.2014 defineşte activităţile bonei şi babysitterului. ”Prin reglementarea acestui domeniu, impactul organizării în mod real şi legal va avea consecinţe şi asupra creşterii numărului locurilor de muncă, prin diminuarea costurilor suportate cu organizarea şi funcţionarea creşelor şi a grădiniţelor prin diminuarea costurilor cu indemnizaţia de şomaj şi prin creşterea veniturilor cu contribuţiile la asigurările sociale aferente salariilor bonelor angajaţi, precum şi cu contribuţiile reprezentanţilor legali ai copiilor, în calitate de angajatori, pentru plata serviciilor de care beneficiază”, precizează Aurelia Cristea.

Parlamentarii PNL de Cluj au încercat pe parcursul celor doi ani, cu instrumentele pe care le-au deţinut, să satisfacă cît au putut interesele electoratului care i-a trimis în Parlament. În acest sens, Adrian Oros a iniţiat sau a semnat 53 de proiecte legistaltive. Oros a fost preocupat de rezolvarea unor probleme precum: instituirea timbrului cultural; subvenţionarea revistelor de cultură reprezentative din România; transmiterea unor bunuri imobile dezafectate din domeniul privat al statului şi administrarea autorităţii publice centrale în proprietatea privată a autorităţilor administraţiei publice locale; ajutorul public judiciar în materie civilă etc. Oros mai apare semnatar la proiectul de lege pentru completarea Legii 416)2001 privind venitul minim garantat, precum şi la propunerea legislativă privind votul prin corespondenţă, exercitat de cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor ţării. La capitolul intervenţii în plen, Oros are 22 de luări de poziţie. De asemenea, liberalul clujean a mai susţinut 20 de declaraţii politice şi nouă interpelări.

Elena Uioreanu a reuşit în cei doi ani de mandat să iniţieze sau să-şi pună semnătura de 44 de proiecte de lege. Acestea vizau, printre altele, comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, educaţia prin sport, folosirea limbajului semnelor române şi) limbajului mimico-gestual oficial prin interpret autorizat; înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor; promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole mici şi mijlocii etc.

Totodată, Elena Uioreanu a mai susţinut 22 de declaraţii politice şi cinci interpelări. La capitolul intervenţii în plen, Elena Uioreanu a avut 24 de luări de cuvînt. Radu Zlati (PNL) a reuşit în prima jumătate a mandatului de deputat să susţină 24 de declaraţii politice şi să formuleze 3 interpelări. La capitolul intervenţii în plen, Zlati a reuşit să aibă 45 de luări de cuvînt. În privinţa proiectelor de lege, liberalul apare ca iniţiator sau coiniţiator la 37 de acte normative. Prin proiectele de lege iniţiate Zlati urmăreşte printre altele: crearea unui cadru de stimulare a învăţămîntului profesional, universitar şi a cercetării ştiinţifice; vînzarea spaţiilor proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, închiriate asociaţiilor sau fundaţiilor; completarea Legii privind siguranţa naţională a României; recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat etc.

Steluţa Cătăniciu, membră a Partidului Liberal Reformator, şi-a încheiat prima parte mandatului cu următorul bilanţ: 16 luări de cuvînt, 25 de proiecte de lege şi patru interpelări. Problemele abordate de Cătăniciu au vizat administrarea şi gestionarea domeniului de nivel superior “.ro”; modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal; abrogarea art.276 din Legea nr.286)2009 privind Codul Penal, reforma în domeniul sănătăţii, organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea formelor istorice asociative de proprietate etc.

Deputaţii conservatori de Cluj au fost preocupaţi şi ei, în principal, de îmbunătăţirea cadrului legislativ din România. Astfel, Ioan Moldovan a avut 42 de propuneri legislative iniţiate sau pentru care a semnat alături de alţi parlamentari, iar Mircea Irimie figurează cu 50 de propuneri legislative.

Mircea Irimie a fost preocupat de următoarele probleme: instituirea educaţiei la domiciliu; susţinerea creşterii natalităţii; instituirea unor facilităţi pentru studenţii şi masteranzii de administraţie publică, ştiinţe politice, relaţii internaţionale şi studii europene sub forma unor stagii de practică retribuite; unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare în sezonul zootehnic; introducerea unor cursuri de limba, literatura şi istoria română via internet pentru copiii cetăţenilor români din afara graniţelor ţării; modificarea şi completarea Legii nr.102)1992 privind stema ţării şi sigiliul statului; reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern; întreţinerea terenurilor intravilane ce fac obiectul proprietăţii particularilor etc. Pe parcursul celor doi ani de mandat, Irimie a mai avut 46 de luări de cuvînt, 39 de declaraţii politice, şi 30 de întrebări şi interpelări.

Ioan Moldovan a fost preocupat de aspecte precum: acordarea unor facilităţi cu caracter cultural cu ocazia celebrării căsătoriilor de lungă durată; proclamarea Zilei Naţionale a Martirilor români anticomunişti; constituirea Fondului naţional pentru Studii Externe; facilităţile acordate elevilor – cazuri sociale pentru transportul public în comun; protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap etc. Pe parcursul activităţii parlamentare, Moldovan a mai avut 38 de luări de cuvînt, 29 de declaraţii politice şi nouă întrebări şi interpelări. Prin intermediul întrebărilor şi interpelărilor, Moldovan a încercat să găsească răspunsuri la problema achiziţiei de avioane F 16, la cea privind asigurarea privată de sănătate, problema participării studenţilor la alegerea rectorului şi să se lămurească cu bugetul serviciilor secrete etc.

Deptatul UDMR de Cluj, Máté András-Levente a avut o activitate intensă în cadrul dezbaterilor din Plenul Camerei şi din Biroul Permanent. Astfel, în cei doi ani de mandat, Máté a intervenit de 70 de ori în Plenul Camerei şi de 60 de ori în cadrul şedinţelor de Birou Permanent. La capitolul iniţiative legislative, Máté a reuşit să întocmească sau să-şi pună semnătura pe 29 de astfel de proiecte de lege. Prin aceste demersuri, deputatul UDMR a urmărit următoarele: stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale; modificarea Legii nr.213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor; prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare; modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc; modificarea şi completarea Legii nr.3 din 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. În privinţa interpelărilor, Máté figurează cu nouă astfel de demersuri.

Nu ştim exact cîte din promisiunile parlamentarilor clujeni făcute în campania electorală în toamna anului 2012 s-au concretizat pe parcursul celor doi ani de mandat, însă e cert că sondajele de opinie arată că românii au tot mai puţină încredere în parlamentari. Acest lucru nu spune altceva decît care sînt performanţele activităţii acestora.

C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.