Proiectul de autonomie al UDMR: Limba maghiară va fi predată în şcolile româneşti începînd cu clasa a II-a; bilingvismul-obligatoriu

Limba maghiară va deveni limbă oficială în Ţinutul Secuiesc, alături de limba română şi se va preda începînd cu clasa a II-a în şcolile româneşti din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, iar redactarea bilingvă este obligatorie, se arată în proiectul de lege de autonomie al UDMR, supus dezbaterii publice, informează AGERPRES.

În documentul făcut public de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, se arată că “limba maghiară, alături de limba Sigla-UDMRromână este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă”.

De asemenea, toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţămînt, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară şi vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale.

Potrivit iniţiativei legislative, cetăţenii au dreptul la opţiune lingvistică, motiv pentru care în relaţiile cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, au dreptul să folosească, la alegere, una dintre cele două limbi oficiale.

“Pentru garantarea dreptului la opţiune lingvistică, judecătorii, procurorii, notarii, responsabilii de la registrul comerţului, evidenţa populaţiei, cartea funciară, personalul din serviciile administraţiei judiciare pentru a putea obţine un serviciu în aceste instituţii pe teritoriul Ţinutului Secuiesc trebuie să justifice conform prevederilor legale că posed cunoştiinţe suficiente ale ambelor limbi care îi fac apţi să-şi exercite atribuţiile corespunzătoare activităţii lor”, se arată în document.

De asemenea, “serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale cu activitate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, trebuie să dovedească că personalul angajat posedă cunoştiinţe suficiente ale celor două limbi pentru a putea exercita atribuţiile pe care le au în legătură cu activitatea profesională”.

În proiectul de lege se mai prevede faptul că “în cadrul instituţiilor de tip militar, limba română este unica limbă oficială” şi că “cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară, iar instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”.

Potrivit documentului, în cele trei judeţe care ar urma să compună regiunea, învăţămîntul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare. “Predarea celeilaltei limbi se efectuează de profesori a căror limbă maternă este acea limbă. Predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începînd cu clasa a doua”, se arată în proiect.

De asemenea, în inspectoratele şcolare, ponderea inspectorilor şcolari va reprezenta ponderea comunităţilor române respectiv maghiare din judeţ şi toţi inspectorii trebuie să cunoască ambele limbi. În judeţele unde există învăţămînt cu limbă de predare germană sau romani se va numi cîte un inspector pentru şcolile respective.

În finalul documentului se precizează că “statutul de regiune autonomă al Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-o lege constituţională şi numai în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc cu această temă”. “Decizia referendumului este considerată valabilă numai dacă o majoritate de 50% din numărul total a persoanelor înscrise pe listele electorale votează pentru desfiinţarea statutului de regiune autonomă”, se arată în documentul UDMR.

Proiectul de lege nu cuprinde un capitol distinct referitor la garantarea drepturilor şi păstrarea identităţii naţionale a românilor din regiune, chiar dacă la începutul documentului se arată că “în cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată”.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.