Sondaj LSRS: Aproape 40% dintre studenţii români care studiază în străinătate nu doresc să se întoarcă acasă la finalizarea studiilor

Cel mai important motiv pentru care tinerii aleg să studieze în străinătate continuă să fie oferta educaţională a universităţilor de peste hotare, conform unui sondaj realizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), dat, joi, publicităţii. Sondajul s-a desfăşurat în perioada 25 aprilie – 25 mai 2014 şi s-a adresat tuturor studenţilor și absolvenţilor români care studiază sau care au studiat în afara ţării.

La fel ca într-un sondaj realizat în 2012, oferta educaţională a universităţilor de peste hotare a surclasat alte aspecte, Sigla LSRSprecum prestigiul universităţilor din străinătate sau cunoaşterea unor alte culturi sau perspectiva exersării unei limbi străine. Experienţa de studiu în străinătate rămîne foarte apreciată, majoritatea respondenţilor apreciind foarte favorabil şi favorabil toate aspectele legate de studiul peste hotare. Cele mai apreciate aspecte sînt: dotările tehnice, mediul universitar, calitatea profesorilor şi aplicabilitatea cunoştinţelor.

Revenirea în ţară rămîne pe o tendinţă pozitivă, dar este, şi în acest an, mai puţin atrăgătoare decît opţiunea de a rămîne în străinătate. În 2014, 39% din respondenţi nu doresc să revină în România după finalizarea studiilor sau în viitorul apropiat, iar 32% sînt indecişi. În schimb, 29% afirmă că vor să se întoarcă în România după finalizarea studiilor sau în viitorul apropiat – relevă datele sondajului.

„Privind în timp, opţiunea revenirii în România a crescut în perioada 2010 – 2014 cu 5 procente (de la 24% la 28% şi apoi la 29%). Opţiunea de a rămîne în străinătate a avut un traseu sinuos: după o scădere de 5 procente în 2012 (de la 35% la 30%), aceasta a crescut semnificativ în 2014, cu 9 procente (de la 30% la 39%). În ceea ce priveşte procentajul celor nehotărîţi, acesta a rămas de fiecare dată semnificativ, dar a avut o scădere constantă de-a lungul celor 4 ani: de la 38% în 2010, la 34% în 2012, ajungînd la 32% în 2014” – precizează coordonatorul sondajului, Maria-Magdalena Manea, într-un comunicat remis presei.

În ce priveşte factorii care cîntăresc cel mai mult în favoarea şi în defavoarea întoarcerii în România, familia şi prietenii se află la polul aspectelor motivante, pe cînd toate celelalte aspecte luate în considerare – oportunităţile profesionale şi cele de afaceri, dar şi perspectiva de a locui în România – se găsesc la polul opus.

„În 2014, factorul care este privit în modul cel mai defavorabil (şi care nu a fost inclus în sondajele din 2010 şi 2012) este mediul guvernamental şi politic. Acesta nu este deloc motivant pentru 74% din respondenţi. Tot în acest context, cele mai serioase provocări cu care se confruntă România sînt: corupţia la nivel înalt (pentru 73%), clasa politică nereprezentativă (pentru 66%), mica corupţie (pentru 54%) şi nivelul scăzut de salarizare (pentru 54%)” – explică autorii studiului.

Potrivit datelor sondajului, dezvoltarea unei cariere în România rămîne o perspectivă credibilă, dar continuă să se situeze la nivel de priorităţi sub eventualitatea unei cariere peste hotare. Proporţiile care indică orientarea profesională către străinătate sînt mai mari decît procentele care indică orientarea profesională către România, iar diferenţele dintre acestea sînt în continuare însemnate (de la 15% la 40%).

Cele mai frecvente nevoi la întoarcerea în România sînt în continuare legate de accesul la piaţa muncii. Printre acestea se numără: recunoaşterea completă a diplomelor (bifată de 67% din respondenţi); programe speciale de internship, fellowship & traineeship (pentru 62% din totalul celor chestionaţi); proceduri de recrutare online (pentru 40%); tîrguri de cariere (pentru 33%). Potrivit datelor sondajului, ceea ce contează în perspectiva întoarcerii acasă este atractivitatea ofertelor de angajare, care este dată mai ales de perspectiva avansării în carieră (foarte importantă pentru 77%) şi de activitatea specifică postului (foarte importantă pentru 76%), dar şi de posibilităţile de dezvoltare profesională (foarte importantă pentru 69%) şi oferta salarială (foarte importantă pentru 67%).

Aşteptările salariale rămîn moderate – mai relevă datele sondajului. Aproape la fel ca în 2012, majoritatea respondenţilor (54%) au optat pentru salarii de început care se regăsesc într-un interval cuprins între mai puţin de 400 de euro şi 1000 de euro. Cele mai multe opţiuni din acest interval sînt pentru 1000 de euro (17%), apoi pentru 500 de euro (11%). În afara acestui interval, 12% au optat pentru 1500 de euro.

M. T.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.