Ucraina este pregătită pentru un nou război al gazului cu Rusia, chiar şi fără sprijinul UE

Utro

Informaţiile contradictorii cu privire la posibilitatea găsirii unui compromis între Ucraina şi Gazprom, pe subiectul datoriei de 7 miliarde de dolari imputate părţii ucrainene de compania rusă, au rămas simple zvonuri. Joi, 7 februarie, Ucraina a declarat foarte clar că nu consideră întemeiată plata celor 7 miliarde către Gazprom, cerute de compania rusă pe motiv că în 2012 partea ucraineană ar fi preluat gaz sub cantităţile stipulate în contract.

Cu o zi înainte, în timpul vizitei sale la Vilnius, acest subiect a fost abordat şi de preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici. Calificînd pretenţiile companiei Gazprom drept “discutabile”, Ianukovici a recunoscut că Ucraina spera la o poziţie mai activă din partea Comunităţii Energetice Europene (CEE) în disputa gazului dintre Kiev şi Moscova. “Ucraina, în calitate de membru al CEE îşi îndeplineşte toate obligaţiile în faţa Uniunii Europene (UE). În afară de aceasta, încercăm să reacţionăm foarte operativ la orice decizii şi recomandări adoptate, însă nu sîntem mulţumiţi de nivelul cooperării cu CEE”, a declarat preşedintele ucrainean.

Astfel, Kievul nu a primit sprijin din partea UE în soluţionarea problemelor privind gazul disputate cu Moscova. “Atunci cînd Rusia ne-a cerut 7 miliarde de dolari drept sancţiuni (pentru nepreluarea cantităţilor de gaz), speram ca acest lucru să fie comentat în vreun fel de CEE, care îşi va spune punctul de vedere… Pentru noi acest lucru era important din punct de vedere al dialogului pe care îl purtăm azi cu Rusia pe marginea acestor probleme”, a subliniat Ianukovici, adăugînd că Ucraina a trimis de nenumărate ori cereri către CEE, fără a primi niciun răspuns.

De altfel, potrivit ultimelor declaraţii ale autorităţilor ucrainene, Kievul nu intenţionează să accepte condiţiile părţii ruse şi este pregătită pentru un nou război al gazului. Rezultatul acestui război îl va constitui mai devreme sau mai tîrziu o decizie în care ambele părţi vor face concesii, iar învingător va fi acela care va face concesii mai puţin importante.

Obiectivele fundamentale ale fiecărei părţi sînt cunoscute. Pentru Rusia este vorba despre atragerea Ucrainei în orbita Uniunii Vamale, iar pentru Ucraina – denunţarea acordului gazifer ruso-ucrainean, care consolidează preţurile actuale şi formula “take or pay”.

În timpul ultimului Forum de la Davos, între Ucraina şi gigantul energetic european Royal Dutch Shell a fost semnat un acord în vederea exploatării zăcămintelor de gaz de şist din regiunile Harkov şi Doneţk. Acest contract ar putea conferi un nou impuls extracţiilor de gaz de şist în întreaga Europă. Problema este că posibilităţile de dezvoltare a acestui domeniu s-au redus considerabil, din cauza interzicerii într-o serie de ţări a utilizării de tehnologii pentru fracţionarea hidraulică. Pe teritoriul Ucrainei se află circa o treime din toate rezervele europene de gaz de şist şi este puţin probabil ca autorităţile ucrainene să piardă posibilitatea ca “revoluţia europeană a şistului” să înceapă tocmai din ţara lor.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.