Lobby-ul armean şi structurile islamofobe, pe “lista neagră” a Azerbaidjanului

Recent, preşedintele azer Ilham Aliev a declarat, în cadrul festivităţilor prilejuite de împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea partidului “Eni Azerbaidjan”, că “Armenia este de fapt un teritoriu guvernat din afară, creat artificial pe vechi teritorii azere”. Totodată, şeful statului azer a afirmat că “sursa acestei adversităţi o constituie adversitatea iniţială a lobby-ului armean faţă de Azerbaidjan”.

Duşmanul numărului doi al Azerbaidjanului îl reprezintă, în opinia lui Aliev, structurile şi cercurile internaţionale infectate de islamofobie, al căror număr creşte neîncetat. După părerea liderului azer, o creştere a popularităţii forţelor islamofobe este atestată elocvent de rezultatul alegerilor din unele ţări.

După cum afirmă Ilham Aliev, scopul profanării moscheielor – paşi de provocare a musulmanilor – constă tocmai în punerea în mişcare a maselor analfabete, pentru ca apoi, cu ajutorul mijloacelor de comunicare în masă, musulmanii să fie prezentaţi lumii printr-o prismă respingătoare. “Trebuie să demonstrăm şi vom demonstra că în lumea musulmană există dezvoltare, modernitate, milă, toleranţă, ceea ce deja nu mai există în unele ţări”, a declarat Aliev, adăugînd că “Azerbaidjanul constituie un exemplu al modului în care reprezentanţi ai unor popoare şi religii diferite pot coexista într-o atmosferă de prietenie şi frăţie”.

În opinia politologului azer Israfil Mamedov, declaraţia lui Ilham Aliev cu privire la lobby-ul armean nu este una nouă şi nu constituie un fapt de senzaţie, dat fiind că războiul armeano-azer pentru Nagorno-Karabah continuă şi acum. “În cei 20 de ani care s-au scurs părţile aflate în conflict au fost nu o singură dată aproape de reglementare. Din păcate, de fiecare dată autorităţile de la Erevan nu au găsit puterea de a se opune presiunii politice şi economice a lobby-ului armean”, a declarat Mamedov.

În ceea ce priveşte “centrele antiazere”, preşedintele Aliev declară pentru prima dată că la baza atacurilor defăimătoare venite din străinătate la adresa Azerbaidjanului se află tocmai factorul musulman. După părerea lui Aliev, structurilor şi cercurilor internaţionale infestate de islamofobie nu le convine dezvoltarea dinamică şi independentă a Azerbaidjanului bogat în resurse energetice, unde coexistă paşnic reprezentanţi ai diverselor confesiuni şi naţionalităţi, inclusiv armeană (circa 30.000, potrivit datelor oficiale). Din acest motiv ei apelează la standarde duble şi propăvăduiesc informaţii neobiective şi adesea defăimătoare, conform cărora Azerbaidjanul ar fi o ţară înapoiată, unde oamenii umblă cu mitraliere şi răpesc străini.

Este clar că lecturarea unor asemenea texte nu este un lucru plăcut, însă Aliev nu are de ce să atragă atenţia asupra lor, deoarece sutele de mii de cetăţeni străini care vizitează Azerbaidjanul se pot convinge de contrariul.