Azerbaidjanul ratifică acordul privind construcţia gazoductului TANAP, parte a Nabucco West

Parlamentul azer a ratificat două acorduri în domeniul gazului între Baku şi Ankara: privind vînzarea, cumpărarea, tarifele şi tranzitul de gaz natural pe teritoriul Turciei şi privind înfiinţarea sistemului de gazoducte transanatolian TANAP, prin care gazul va ajunge spre Europa tranzitînd Turcia.

La ora actuală, cota de participare a Companiei Petroliere de Stat a Azerbaidjanului (SOCAR) în proiectul TANAP este de 80%, în timp ce restul de 20% sînt împărţite între companiile turce BOTAS şi TPAO. “Însă, în viitor SOCAR ar putea ceda o parte din acţiunile sale către alte companii, în scopul realizării mai grabnice şi mai eficiente a proiectului”, a declarat vicepreşedintele parlamentului azer. Dar participarea SOCAR la proiect nu va fi mai mică de 51%. Aceasta înseamnă că, deţinînd pachetul majoritar în consorţiul TANAP, SOCAR ar putea stabili în mod independent tarifele şi să încheie acorduri cu o parte terţă în vederea tranzitului de gaz natural “doar înştiinţînd guvernul Turciei, pe teritoriul căreia va trece gazoductul”.

Conform calculelor preliminare, lungimea TANAP va fi de 1.700 de km. Gazoductul va pleca din estul Turciei şi va continua pînă la graniţele acestei ţări cu Bulgaria sau Grecia. Construcţia gazoductului ar urma să înceapă în trimestrul patru al anului 2014, însă recent a devenit cunoscut că deja de la anul Fondul Petrolier de Stat al Azerbaidjanului (GNFAR) va începe finanţarea a două mari proiecte de importanţă naţională: TANAP şi construcţia noului complex petrochimic SOCAR, lîngă Baku.

Capacitatea TANAP va fi, în primă etapă, de 16 miliarde metri cubi, iar în etapa a doua – de 20 miliarde de metri cubi, urmînd ca în etapa a treia să ajungă la 24 de miliarde de metri cubi pe an. Costurile construcţiei în prima etapă sînt estimate la 7-8 miliarde de dolari.

Hotărîrea Azerbaidjanului de a-şi continua propriul gazoduct pe teritoriul Turciei a înlesnit în mod substanţial obiectivul participanţilor la proiectul Nabuco West, varianta redusă a proiectului iniţial Nabucco, menit să transporte gazul ce va fi extras în cadrul celui de-al doilea stadiu de exploatare din gazoductul azer Shah-Deniz.

“De fapt, TANAP va constitui cea mai mare parte din gazoductul Nabucco West. Tocmai din acest motiv UE a sprijinit decizia Turciei şi Azerbaidjanului”, a explicat pentru Nezavisimaia Gazeta directorul Centrului pentru cercetări petroliere al Azerbaidjanului, Ilham Şaban.

Sprijin politic acordă proiectului şi SUA. Acest lucru a fost anunţat de coordonatorul Departamentului de Stat pentru probleme de securitate energetică, Carlos Pascual, în cadrul reuniunii Consiliului atlantic pentru problemele energetice şi economice desfăşurate la Istanbul. Potrivit lui Pascual, traseele energetice care trec pe teritoriul Turciei reprezintă o şansă pentru Europa. “În acest sens aş dori să menţionez în primul rînd TANAP”, a declarat oficialul american pentru jurnalişti.

Interes pentru TANAP manifestă şi partenerii SOCAR din cadrul proiectului Shah-Deniz: BP, Statoil şi Total, care au confirmat oficial intenţia lor de a participa la construcţia şi exploatarea gazoductului transanatolian. Potrivit preşedintelui SOCAR, Rovnag Abdullaev, chiar dacă deocamdată nu au fost semnate documente, compania azeră de stat intenţionează să împartă cotele de participare în felul următor: BP şi Statoil – cîte 12%, iar Total – 5%.

TANAP, la fel ca oleoductele Baku-Cheyhan şi Baku-Supsa, au statut transnaţional. Din acest motiv, o importanţă specială capătă problema privind siguranţa funcţionării lor. Din acest motiv Azerbaidjanul a prezentat recent la NATO unele propuneri privind paza principalelor conducte de export şi a infrastructurii energetice. Luînd drept punct de plecare ameninţări potenţiale care ar proveni de pe teritoriul Georgiei şi Turciei, pe unde trece această infrastructură energetică, a solicitat NATO ajutor tehnologic.