Cinci lucruri pentru care nu trebuie să-ţi faci griji în criza euro

Financial Times

Lista de lucruri pentru care nu trebuie să-ţi faci griji cuprinde cinci elemente.

Primul este Franţa. Revista The Economist i-a acordat Franţei titlul onorific de “bolnavul Europei”. Cred că acest lucru este greşit. Creşterea relativ robustă din cel de-al treilea trimestru este un exemplu potrivit că Franţa este adesea mai elastică decît recunosc previzioniştii şi comentatorii, în general. Economia franceză a avut o criză “relativ bună” şi de multe ori a sfidat aşteptările negative, în special de la comentatori care au o viziune doar din perspectiva competitivităţii.

Bănuiesc că actuala lovire a Franţei, la modă în prezent, este motivată politic – o reacţie de dreapta la un preşedinte socialist. Mă întreb: dacă Franţa este cu adevărat un caz pierdut economic, de ce atît de puţini comentatori au spus acest lucru atunci cînd la putere se afla Sarkozy? Ce reforme a făcut el? Apropo, în 1999 The Economist a acordat titlul de “bolnavul euro” Germaniei”.

Al doilea element este competitivitatea, în sensul de competitivitate a costurilor. Este adevărat că Germania a cîştigat competitivitate în ultimii 10 de ani, atunci cînd este definită în termeni de cît de multă producţie este generată, avînd în vedere salariul unui lucrător, dar acest proces se inversează deja. Anul acesta, costurile salariale unitare vor creşte cu 3% în Germania şi vor scădea cu 8% în Grecia, potrivit unui înalt oficial european. O ajustare de 11% este o mare realizare. Spania, de asemenea, ajustează.

Al treilea lucru pentru care nu trebuie să-ţi faci griji se referă la partidele politice extremiste. Ele există, desigur, şi au devenit mai populare. Creşterea partidului de extremă-dreapta “Zori de Aur” în Grecia este îngrijorătoare. Dar nu mă aştept ca partidele extremiste să modifice cursul politicii din zona euro. Recentele alegeri din Olanda au întărit terenul politic de centru, în pofida recesiunii profunde a ţării. În Franţa, Frontul Naţional a avut un rezultat bun în alegerile prezidenţiale, dar liderul său, Marine Le Pen, nu a ajuns în turul doi. În Italia, “Mişcarea Cinci Stele”, partidul anti-zona euro al comediantului Beppe Grillo, ocupă locul al doilea în sondaje. Dar va fi uşor învăluit în alegerile generale din aprilie. Iar singura inovaţie politică în Germania este “Partidul Piraţilor”, care este tăcut privind euro.

Al patrulea element din listă este Curtea Constituţională din Germania. Aspectele juridice implicate în gestionarea crizei din zona euro sînt extrem de complexe şi multe propuneri bune nu pot continua din motive juridice. Dar constrîngerea reală este de natură politică, nu juridică. Dacă Germania respinge transferurile fiscale, sau ştergerea datoriilor, acest lucru se va datora lipsei unor majorităţi politice, mai degrabă decît Curţii. Ultima decizie a acesteia privind Mecanismul European de Stabilitate, fondul de salvare, arată că este o instanţă care “latră, dar nu muşcă”.

În sfîrşit, următoarea tranşă pentru Grecia, sau, de fapt, cea de după aceasta. O prelungire cu doi ani a programului grec costă circa 32 de miliarde de euro şi trebuie totuşi “să se găsească banii”, aşa cum a afirmat un oficial. Nu trebuie să subestimezi niciodată abilitatea tehnocraţilor europeni de a găsi bani. Vor întinde creditele, vor reduce rata dobînzii şi vor construi un vehicul cu destinaţie specială, extrem de complicat şi netransparent, dacă va fi nevoie. Dacă nu fac rost de bani, vor găsi jumătate din bani pentru jumătate din timp, iar anul viitor vor căuta restul.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.