Saturaţia viitoare de petrol: Forţele reale ale pieţei indică o scădere majoră a preţului hidrocarburii

Wall Street Journal

Preţul petrolului continuă să fie stabilit de frică, nu de cerere şi ofertă. Producţia de petrol la nivel mondial este în creştere rapidă. Pînă la sfîrşitul anului, acesta va depăşi, probabil, 92 de milioane de barili pe zi, cu o capacitate de rezervă suplimentară de peste 3,5 milioane de barili. Datorită revoluţiei petrolului de şist, producţia de ţiţei din SUA ar putea depăşi 6,5 milioane de barili pe zi pînă la sfîrşitul anului: aproximativ un milion de barili mai mult decît a prevăzut “US Energy Information Administration”, în luna ianuarie.

Între timp, cererea de petrol înregistrează o creştere anevoioasă, o consecinţă a situaţiei economice globale tulburi. Încetinirea creşterii Chinei, problemele nerezolvate ale zonei euro şi legislaţia care sprijină eficienţa energetică din SUA, Europa şi unele ţări din Asia, vor împiedica probabil ca cererea din acest an să depăşească 89 de milioane de barili pe zi.

În acelaşi timp, cheltuielile extravagante privind explorarea şi producţia din industria petrolului şi gazelor continuă, iar în 2012 se va stabili un nou record: peste 600 de miliarde de dolari. Preţurile ridicate ale petrolului şi nevoia majorităţii companiilor de a-şi înlocui rezervele sînt factorii majori care determină această investiţie fără precedent, lucru care va avea consecinţe deosebit de puternice asupra noii producţii, în următorii ani.

Încă o dată, Arabia Saudită şi-a demonstrat potenţialul imens, prin creşterea şi scăderea propriei oferte de petrol pentru a răspunde nevoilor pieţei şi scopurilor politice. Contrar aşteptărilor majorităţii analiştilor, Arabia Saudită are puterea de a impune reduceri chiar mai mari în exporturile de petrol iraniene.

Cu toate acestea, cei mai mulţi observatori şi experţi continuă să indice scenarii sumbre, modelate de frică. De departe cea mai importantă sursă de teamă este situaţia iraniană în desfăşurare şi perspectiva sumbră a unei escaladări militare în Golful Persic, alături de violenţa recurentă în mai multe ţări arabe, care ameninţă stabilitatea întregului Orient Mijlociu.

Un alt factor care tinde să stopeze actualul preţ al petrolului este o percepţie distorsionată privind disponibilitatea petrolului, actuală şi viitoare. Poate temîndu-se că se va ajunge curînd la un aşa-numit “peak oil” (punctul în care rata maximă de extracţie a petrolului este atinsă, după care rata de producţie este de aşteptat să intre în declin terminal, n.red), cei mai mulţi analişti par convinşi de faptul că petrolul va rămîne în ofertă solidă pe viitor şi că noi surse de aprovizionare vor fi prea scumpe pentru a permite o scădere a preţurilor la petrol.

Pentru a face lucrurile şi mai rele, articole şi comentarii cu privire la orice problemă legată de petrol tind adesea să fie negative, trădînd o gîndire de tip “Legea lui Murphy” – dacă ceva poate merge prost, cu siguranţă că va merge prost. Această gîndire exagerează şi distorsionează realitatea. Astfel, se pot vedea nenumărate analize despre încetarea viitoarelor exporturi de petrol din Arabia, implozia probabilă a sectorului petrolier libian, imposibilitatea ca Irakul să-şi atingă obiectivele petroliere ambiţioase, declinul iminent al producţiei de petrol rusesc. Acelaşi lucru este valabil şi pentru boom-ul petrolului de şist din SUA, pe care mai mulţi observatori continuă să-l eticheteze o “bulă temporară”, aşa cum au făcut cu gazul de şist cu ani în urmă.

Cu aceşti “ochelari de cal”, nimeni nu a anticipat redresarea foarte rapidă a producţiei de petrol libian, impactul limitat al exporturilor de petrol iraniene, creşterea uimitoare a petrolului de şist din SUA, sau noile recorduri în producţia de petrol rusesc şi irakian. Cu alte cuvinte, în timp ce majoritatea prezintă doar perspectivele negative, doar cîţiva au văzut realitatea.

Şi mai puţini observatori se întreabă de ce producţia globală de petrol continuă să crească, deşi analiştii spun că nu este posibilă o astfel de creştere din cauza epuizării rapide a resurselor de petrol. Nu se întreabă nici cum este posibil acest lucru în contextul declinului exporturilor iraniene.

În acest context, exceptînd o criză reală – război deschis în Golful Persic sau întreruperea simultană a aprovizionării cu petrol în mai multe ţări producătoare -, forţele reale care configurează piaţa petrolului atrag atenţia asupra unei scăderi semnificative a preţurilor petrolului. Este posibil însă ca psihologia pieţei să nu recunoască aceste forţe şi să continue să acţioneze ca şi cum preţurile la petrol trebuie să crească în mod necesar, iar acest lucru sprijină preţul petrolului în viitor.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.