Italia: “Păşunile de hîrtie”, înşelătoria păşunilor fantomă, pentru a lua subvenţiile de la UE

Espresso

Mulţi fermieri italieni închiriază sute de hectare de păşuni, în zonele de munte, cu scopul de a mări suprafeţele de teren utilizate de propriile întreprinderi. În acest mod, zeci de agricultori italieni beneficiază, fără a avea dreptul, de subvenţiile alocate de Bruxelles. Un sistem care îi costă pe contribuabili milioane de euro şi împotriva căruia este greu de luptat. Păşunile închiriate, de multe ori nu sînt nici măcar vizitate de aceşti fermieri. Dar banii europeni sînt încasaţi fără probleme. O adevărată înşelătorie, faţă de UE şi faţă de sistemul său de ajutoare publice în sectorul agricol. O înşelătorie legalizată prin speculaţii la limita legii. Carabinierii au deschis anchete asupra unor societăţi agricole din regiunea Lombardia, din nordul Italiei, iar această problemă va fi analizată în curînd şi de Curtea de Conturi europeană, care le va putea cere unor întreprinderi italiene restituirea marilor sume de bani încasate în mod ilegal.

Acest fenomen a fost numit “fenomenul păşunilor de hîrtie”: sistemul este simplu şi în acelaşi timp complicat. În sinteză: agricultorii din zonele de cîmpie, mai ales cei din regiunile Veneto şi Lombardia, din nordul Italiei, închiriază sute de hectare de teren în zonele de munte (în Trentino Alto Adige, Piemont, Lombardia, Abruzzo) pentru a spori, în mod virtual, suprafeţele agricole utilizate de propriile întreprinderi şi pentru a beneficia, în acest fel, de subvenţiile puse la dispoziţie de Bruxelles în cadrul Politicii agricole comunitare (PAC).

Fenomenul este evident mai ales în regiunea Trentino Alto Adige, unde mari sume de bani s-au “revărsat” în ultima perioadă asupra populaţiei rurale din Valea Isarco, unde lumea este dispusă să închirieze propriile terenuri agricole unor “colegi” agricultori din alte regiuni, putînd, în acelaşi timp, să continue să utilizeze propriile păşuni din zonele de munte. O închiriere care apare numai “pe hîrtie”. UE acordă subvenţiile, toţi sînt mulţumiţi şi îşi împart banii europeni. Toate întreprinderile agricole pot solicita ajutoare publice europene şi vechile premii de producţie, pe care fostul comisar european pentru agricultură, Franz Fischler, le-a modificat în mod radical, legîndu-le nu de producţia efectivă, ci de suprafaţa agricolă lucrată.

În 2005, s-a stabilit ca subvenţiile alocate anual acestor fermieri să fie elaborate pe baza unui calcul făcut în urma analizării situaţiei din perioada 2001-2003. Cu alte cuvinte: cît ocupi, atîta cîştigi. În acest mod, suprafaţa totală a hectarelor utilizate în sectorul zootehnic a devenit elementul decisiv pentru a încasa subvenţiile. Astfel s-au născut “păşunile de hîrtie”: prin necesitatea de a “umfla” în mod artificial hectarele efectiv utilizate, cu scopul de a încasa subvenţiile.

“Am informat Ministerul Agriculturii de la Roma acum doi ani, deci ei cunosc fenomenul”, a explicat consilierul pe probleme de agricultură din regiunea Trentino Alto Adige, Hans Berger. Între timp, Parchetul din provincia Bolzano a clarificat că nu are la dispoziţie instrumentele necesare pentru a putea interveni.

Acesta sistem al “păşunilor de hîrtie” este un sistem aparent perfect, în care toţi cîştigă ceva, iar Bruxelles-ul plăteşte. Ar fi nevoie de mai multe controale pentru a demasca înşelătoria.

În comuna San Benedetto in Perillis, UE a alocat subvenţii în valoare de 210.000 euro pentru 530 de hectare “suspecte”. Iar în regiunea Lombardia, numai şapte din cei 60 de fermieri au contracte legale; ceilalţi folosesc păşunile gratis. În plus, întreprinderile agricole şi zootehnice care acaparează hectare, chiar şi acelea care respectă legea, reuşesc să cîştige licitaţiile comunelor, oferind cifre pe care alţi fermieri nu şi le pot permite.

Fenomenul este în continuă creştere, după estimările cuprinse în ultimul raport al Curţii de Conturi de la Roma şi după ultimul raport al carabinierilor din Comandamentul special pentru politicile agricole şi alimentare, în care se subliniază creşterea finanţărilor ilegale încasate, care au trecut de la 7,9 milioane de euro în 2009, la 17,7 milioane în 2010.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.