Cum să cumperi o cetăţenie UE: Piaţa gri a racket-ului cetăţeniei din România şi R. Moldova

În România şi Republica Moldova există o piaţă gri a dobîndirii cetăţeniei româneşti pentru cetăţeni moldoveni, cu ajutorul unor intermediari şi avocaţi. Un amplu reportaj de investigaţie semnat de doi jurnalişti, Adrian Mogoş şi Vitalie Călugăreanu, publicat de Eurasia Review, cu sprijinul “European Fund for Investigative Journalism”, care porneşte de la un caz real, arată că această piaţă gri continuă să prospere de ambele părţi ale frontierei, în pofida unor operaţiuni de anihilare şi a unor arestări atît în România cît şi în RMoldova.

Sute de mii de cetăţeni ai RMoldova, cu strămoşi români, privesc frontiera dintre cele două ţări ca pe nimic altceva decît o invenţie birocratică. Unul dintre aceştia, Vladimir, are dreptul prin lege să dobîndească cetăţenia care a fost luată de la bunicii săi. “Bunica” lui Vladimir, Svetlana Aliluieva, are în comun cu fiica lui Stalin numele şi o zi de naştere. Dar Vladimir păstrează secret, de funcţionarii care sînt pe cale să-l lase în UE, faptul că strămoşii lui sînt inventaţi.

Strănepotul lui Stalin şi Ostap Bender

Stalin nu ar fi fost deloc amuzat. Un om pe nume Vladimir, aparent strănepotul dictatorului sovietic, este pe cale să obţină un paşaport românesc şi odată cu el dreptul de a lucra în ţări din UE. Cînd va trece acest prag, Vladimir va răsturna una dintre realizările lui Stalin. Bunicii săi au fost cetăţeni din România, în prima jumătate a secolului XX, cu mult înainte de aderarea la UE. Ei şi-au pierdut cetăţenia la sfîrşitul celui de-al Doilea Război Mondial, cînd România a cedat teritoriul Moldovei URSS-ului lui Stalin.

Potrivit certificatelor achiziţionate de la arhiva statului moldovenesc, ilustra “bunică” a lui Vladimir a fost măritată cu un bărbat pe nume Ostap Bender, care are acelaşi nume cu un şarlatan din romanul sovietic “Viţelul de aur”. Documentele din arhivă relevă un trecut bogat în coincidenţe istorice. Certificatul de naştere moldovenesc al lui Ostap spune că s-a născut pe 28 iunie 1914 – ziua asasinării lui Franz Ferdinand şi începutul Primului Război Mondial. Certificatul de căsătorie arată că Ostap şi Svetlana şi-au legat destinele la 2 septembrie 1945: ziua capitulării Japoniei în faţa SUA.

Este foarte puţin probabil ca o femeie ce poartă numele fiicei lui Stalin să-şi fi luat un soţ care poartă numele unui şarlatan sovietic în ziua în care s-a încheiat cel de-al Doilea Război Mondial. Astăzi însă este deplin posibil pentru un bărbat care pretinde că este descendentul lor să cumpere dreptul de a lucra în UE, relevă semnatarii reportajului. Nu are nevoie decît să se înarmeze cu răbdare, să aibă bani cash şi conexiunile potrivite cu intermediarii cetăţeniei şi funcţionari de la Bucureşti şi Chişinău.

Străinii de origine română pot deveni cetăţeni ai României

Teritoriul RMoldova a fost parte din România între 1918 şi 1940 şi din nou între 1941 şi 1944. Anterior cunoscut sub numele de Basarabia, a fost anexat de URSS în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi a devenit o republică independentă în 1991.

În acelaşi an, Bucureştiul a adoptat o lege care acorda cetăţenilor străini de origine română dreptul de a deveni cetăţeni ai ţării. De atunci, România a procesat un număr estimat de 225.000 cereri de cetăţenie din partea unor moldoveni, potrivit unui studiu publicat în aprilie 2012 de către Fundaţia Soros România.

Studiul a fost realizat pe baza datelor furnizate de instituţii din România, o mare parte din ele fiind incomplete sau în dispută. În absenţa unor numere exacte, raportul Soros arată că cifra de 225.000 serveşte drept “aproximarea cea mai relevantă” a numărului de persoane cărora le-a fost acordată cetăţenia română în ultimii 20 de ani.

Studiul Soros arată că numărul anual de aplicaţii din RMoldova pentru obţinerea cetăţeniei române a crescut în mod constant. Această creştere a coincis cu schimbările din legislaţia românească şi cu aderarea României în UE în 2007. RMoldova este cea mai săracă ţară de la frontierele blocului, iar o mare proporţie din tinerii săi lucrează deja în economiile mai bogate din Occident.

Studiul arată totodată că România a început procesarea cererilor de cetăţenie mai rapid din 2007 încoace. Dintre toate aplicaţiile prelucrate de Bucureşti din 2002, mai mult de jumătate – circa 116.000 – au fost operate în ultimii patru ani. Din nou, studiul nu oferă o defalcare a modului în care multe dintre aceste aplicaţii au fost de succes.

Paşaportul românesc – cheia pentru UE

Mulţi moldoveni consideră paşaportul românesc drept cheia către UE, potrivit lui Marian Gherman, un procuror din Bucureşti, al cărui birou a investigat o reţea de intermediari şi funcţionari care au accelerat aplicaţiile pentru cetăţenie în schimbul banilor, “Toată lumea ştie acest lucru”. “Solicită cetăţenia română numai pentrru că aceasta le conferă libertatea de a călători şi munci în UE”, a precizat el.

Un oficial din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC) din Bucureşti, care a vorbit sub condiţia anonimatului, a confirmat faptul că cetăţenii moldoveni au manifestat puţin interes în dobîndirea cetăţeniei române pînă în 2007.

Poate că moldovenii au mai multe motive să dorească naţionalitatea română – mai ales în cazul în care au dreptul la ea. Preşedintele român Traian Băsescu a declarat în 2009 că pînă la un milion de moldoveni – reprezentînd mai mult de un sfert din populaţia RMoldova – a dorit să dobîndească cetăţenia română. El a promis în repetate rînduri să ajute solicitanţii prin reducerea birocraţiei.

Avantajele demersurilor neoficiale

Cu toate acestea, mulţi moldoveni preferă încă să dobîndească cetăţenia română prin canale neoficiale. Ei plătesc frecvent sute de euro unor intermediari, în speranţa de accelerare a cererilor lor.

Moldovenii lipsiţi de experienţă riscă să fie înşelaţi atunci cînd folosesc intermediari ilegali. Dar canalele neoficiale pot fi foarte eficiente: pot chiar să producă o dovadă de origine română acolo unde nu există niciuna.

UE nu se amestecă privind cetăţenia, descriind-o ca pe o chestiune suverană pentru statele membre. Cu toate acestea, politica din România a generat mult timp acuzaţii în mass-media, potrivit cărora operează o strategie a “intrării pe uşa din spate” în UE, care le permite moldovenilor săraci accesul ilegal la bloc.

În 2010, Franţa a luat poziţie împotriva eforturilor României de a adera la spaţiul Schengen. Printre alţi factori, ministrul francez pentru afaceri europene din acea vreme, Pierre Lellouche, a menţionat “distribuirea de paşapoarte româneşti” pentru moldoveni, drept un motiv de îngrijorare.

Raportul din aprilie 2012 al Fundaţiei Soros România a susţinut că multe dintre aceste temeri sînt nefondate. În timp ce a criticat Bucureştiul pentru o evidentă lipsă de transparenţă, studiul a afirmat că nu există nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor privind o creştere necontrolată a numărului de imigranţi moldoveni în Europa. Raportul nu a găsit nici dovezi care să susţină declaraţia lui Băsescu, potrivit căreia un milion de moldoveni au dorit cetăţenia română.

Autorii raportului Fundaţiei Soros au declarat că programul de naturalizare al României – deşi dezordonat – a dus proporţional la mai puţini cetăţeni comparativ cu eforturi similare în ţări precum Marea Britanie sau Franţa. Studiul a atribuit, de asemenea, creşterea bruscă în acordările de cetăţenie după 2007, anul aderării României la UE, simplificării procesului de atribuire a paşapoartelor.

Semnatarii articolului precizează că investigaţia lor nu confirmă faptul că România operează o “intrare pe uşa din dos” pentru migraţia necontrolată şi ilegală, aşa cum se tem unii din UE. Este posibil ca mulţi moldoveni să recurgă la intermediari, deoarece sînt frustraţi de ritmul lent în care România procesează cererile de cetăţenie. Piaţa gri este atractivă şi pentru legitimarea solicitanţilor, deoarece funcţionează mai rapid decît procesul oficial, care poate avea nevoie de pînă la şase ani pentru a acorda naţionalitatea. Unii moldoveni se pot adresa intermediarilor pentru că lucrează deja ilegal în Europa de Vest şi nu pot merge să aplice personal pentru cetăţenie. “Nu pot veni în România pentru că nu se pot întoarce la locurile lor de muncă”, a spus Gherman.

Există o piaţă gri înfloritoare pentru obţinerea cetăţeniei române care intersectează canale oficiale şi neoficiale

Mai presus de toate, acest lucru pune sub semnul îndoielii asigurările date de oficiali români că toate aplicaţiile privind cetăţenia sînt verificate temeinic pentru a elimina frauda.

Noii cetăţeni din RMoldova preferă cartea de identitate în locul paşaportului, deoarece atrage mai puţin control la frontierele UE, în timp ce oferă aceleaşi avantaje. Cei care au obţinut recent cetăţenia română sînt încă priviţi cu suspiciune la unele frontiere. Cartea de identitate, spre deosebire de paşaport, nu dezvăluie cît timp a deţinut titularul său naţionalitatea.

Pentru a beneficia de o carte de identitate, un cetăţean trebuie să demonstreze că a fost rezident în România pentru o perioadă minimă specificată. Şi aici reţeaua de intermediari ilegali este gata să ajute, fabricînd dovezi de reşedinţă.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.