Consultarea pentru colaborare şi măsuri de încredere în Asia – un succes sau o iniţiativă eşuată?

Kommersant

Cea de-a patra reuniune a miniştrilor de externe ai ţărilor participante la Consultarea pentru colaborare şi măsuri de încredere în Asia (SVMDA), prilejuită de jubileul de 20 de ani de la înfiinţarea organizaţiei, s-a desfăşurat la Astana.

Kazahstanul a acordat reuniunii ministeriale a SVMDA o importanţă imensă. Reuniunea de la Astana era menită să demonstreze că, potrivit ministrului kazah de externe, Erjan Kazîhanov, “sub conducerea remarcabilă a lui Nursultan Nazarbaev, în 20 de ani procesul SVMDA a fost transpus în realitate şi a primit recunoaşterea întregii comunităţi internaţionale” şi, ca urmare, a adus o contribuţie substanţială la consolidarea securităţii regionale.

Ideea înfiinţării SVMDA a fost dată publicităţii prima dată de Nursultan Nazarbaev în timpul celei de-a 47-a reuniuni a Adunării Generale a ONU, din 5 octombrie 1992. Prima reuniune a ţărilor participante ale SVMDA a avut loc la nivel de miniştri abia în 1999, iar primul summit – după alţi trei ani. În prezent, membri ai SVMDA sînt 24 de ţări, iar observatori – alte 8 ţări şi 3 organizaţii internaţionale. Teritoriul total al ţărilor participante este de circa 400 de milioane de km pătraţi (89% din întreaga Asie), pe care locuieşte circa 50% din populaţia Terrei.

O sursă de informaţie din cadrul delegaţiei ruse a caracterizat evenimentul de la Astana prin cuvîntul “plictiseală”, precizînd că uneori “diplomaţii sînt nevoiţi să participe la acţiuni mai puţin utile”. Potrivit sursei de informaţie, miniştrii “au venit la Astana ca să nu-l supere pe Nazarbaev”.

Experţii califică iniţiativele Astanei drept “acţiuni de PR”. “Formatul însuşi al Consultării este interesant, deoarece extinde vectorul de securitate, reunindu-l şi pe cel european, şi pe cel asiatic, însă mecanismul nu a putut fi umplut cu un conţinut real”, a declarat pentru Kommersant directorul Centrului informaţional-analitic pentru studierea spaţiului postsovietic, Aleksei Vlasov. De asemenea, în opinia şefului-adjunct al departamentului pentru Asia Mijlocie şi Kazahstan din cadrul Institutului CSI, Andrei Grozin, “de la bun început organizaţia nu trebuia nimănui, decît autorilor ei”.

Grozin semnalează două cauze principale pentru care iniţiativa lui Nursultan Nazarbaev în vederea creării “unui analog asiatic al OSCE” a eşuat. În primul rînd, în plan politic Kazahstanul nu este un stat cu o autoritate atît de mare pentru ca în jurul lui să se reunească ţări ale regiunii. În al doilea rînd, pentru participanţii SVMDA a fost stabilit de la bun început un nivel destul de scăzut. În pofida faptului că în documentele organizaţiei există numeroase cuvinte frumoase privind necesitatea respectării principiilor de respect reciproc şi de neutilizare a forţei, în practică există numeroase conflicte între membrii acesteia: India şi Pakistan, Israel şi Palestina, Uzbekistan şi Tadjikistan.

Referitor la viitorul iniţiativei lui Nazarbaev, Aleksei Vlasov afirmă că posibilitatea trecerii SVMDA la un nivel nou se va manifesta doar în cazul în care Asia va avea “cinci-zece ani de dezvoltare stabilă liniştită”, lucru care în viitorul apropiat nu se întrevede. În pofida acestui lucru, Astana nu intenţionează să-şi abandoneze proiectul: prea mulţi bani şi eforturi au fost alocaţi proiectului în ultimii 20 de ani. Astfel, SVMDA va rămîne o platformă de discuţii, îndeplinind de fapt o singură funcţie – de “mesager secret”, adică de “mecanism informal de a face schimb de opinii între ţări care în realitate nu se suportă”.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.