Împreună pentru salvarea frumuseţii trecutului – la Lvov, în Ucraina

 Lemberg, Lwow, L’viv. Trei dintre denumirile pe care le-a purtat Lvov-ul de-a lungul a mai bine de două secole. Am descins aici, în Ucraina, cinci clujeni: un profesor de la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, doi asistenţi, un masterand de la aceeaşi instituţie şi subsemnatul, din partea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. În perioada 30 iulie – 3 august 2012, specialiştii români au asistat la întocmirea planurilor de restaurare a Catedralei Greco-Catolice „Sfinţii Petru şi Pavel” din Lvov, urmînd ca în viitorul apropiat ei să facă parte dintr-o echipă internaţională care se va ocupa de conservarea bisericilor de lemn din regiunea Slovaciei, Poloniei şi României.

În vechiul-nou tîrg

Lvovul, un oraş cu peste 800.000 de locuitori, ne întîmpină ca o veche cetate (se întind aici, pe kilometri, clădiri şi biserici din Evul Mediu!), dar şi ca o metropolă modernă, cu clădiri noi şi supermarket-uri. Prin pieţele sale pot fi urmărite peste tot spectacole de iluzionism, pantomimă, sau chiar concerte folclorice sau de muzică rock, într-o atmosferă pur occidentală. Fostă capitală a Galiţiei de odinioară, actualmente parte a patrimoniului UNESCO, este depozitara a cincizeci şi cinci la sută din zestrea culturală a Ucrainei. În tîrgul Lemberg-ului (cum l-au botezat germanii) a trăit, cîteva decenii, pînă la moartea sa din 1820, marele nostru scriitor şi filolog Ioan Budai-Deleanu şi tot aici şi-a finalizat singura epopee din literatura română, „Ţiganiada”. Se autoexilase după un conflict cu ierarhii Bisericii Catolice de la Blaj, în special cu Episcopul Ioan Bob, episod după care n-a mai revenit niciodată în patrie. Un scurt istoric, de un real tragism, al oraşului: deşi a aparţinut dintotdeauna Poloniei, Lvov-ul a fost smuls în anul 1939 din trupul ţării-mamă de către ruşi, rămînînd apoi în continuare în posesia Ucrainei şi după destrămarea Uniunii Sovietice. Prin centru, străzile sînt înguste, asaltate permanent de tramvaiele arhaice ale oraşului, dar şi de mastodonţi marca Vaz, Kamaz sau de automobile de tip Lada şi Volga, astfel că avem senzaţia unei întoarceri în timp cu cel puţin douăzeci de ani. Ne-a întîmpinat la locul stabilit cea care ne va îndruma pe parcursul şederii noastre aici, poloneza Magdalena Jaskowska, vorbitoare la perfecţie a limbii române, rod al studiilor sale la Facultatea de Filologie Română din Cracovia. Parcurgem împreună cîteva zeci de metri pînă la Biserica „Petru şi Pavel”, sau cum o mai numesc polonezii, „Biserica Iezuită”. Sub aceste cupole şi la Consulatul polonez de pe strada Kopernicus au şi avut loc, de altfel, discuţiile între experţii români, ucraineni şi polonezi referitoare la planurile de restaurare şi conservare ale lăcaşului.

Pagini de istorie recentă

Stepan Sus, rectorul Bisericii Ucrainene Greco-Catolice „Sf. Petru şi Pavel”, ne mărturiseşte că aşezămîntul datează din secolul al XVII-lea, fiind pictat în stil baroc de către artişti italieni de renume ai vremii. În 1939 a început războiul, astfel că Lvov-ul a trecut la URSS. Ca urmare, iezuiţii au plecat din biserică, iar catedrala a stat închisă timp de 65 de ani pentru marele public, fiind transformată în magazie a Editurii Ossolineum. A găzduit tone de cărţi pînă în anul 2011, cînd a fost retrocedată cultului Greco-Catolic şi garnizoanei militare din Lvov. „Pentru noi este un lucru foarte important că s-a gîndit cineva să restaureze şi să conserve aceste magnifice picturi din secolul al XVII-lea, pentru că artiştii care le-au făcut l-au iubit mult pe Dumnezeu”, ne-a mai declarat Stepan Sus. Ne-a mai amintit apoi, cu evlavie, despre sacrificiul patronului spiritual al acestei biserici, preotul-martir Emilian Kovch, cel care, în 1944, după ce a salvat zeci de copii evrei dintr-o sinagogă pe care nemţii o incendiaseră, a preferat să moară gazat, alături de ei, în lagărul de exterminare de la Maidanek. Printre specialiştii restauratori polonezi sosiţi la Lvov se află şi decanul lor de vîrstă, profesorul Wladyslaw Zalewski, de la Academia de Arte Frumoase din Cracovia. S-a născut în Lvov în urmă cu 81 de ani şi a fost nevoit să se refugieze în Polonia după alipirea oraşului la URSS. Pentru el, restaurarea acestei catedrale reprezintă scopul suprem în viaţă: „Picturile, datorită schimbării destinaţiei bisericii de-a lungul anilor, s-au degradat puternic, aşa că în timp, după inventarierea valorilor, va urma revopsirea şi curăţarea lor, pentru a reveni la starea iniţială – însă nu ne vom da seama cît e de lucru decît abia după ce vom examina picturile de aproape, de pe schele…”

„Aşteptăm România în aceste proiecte…”

La rîndul său, Jacek Lach, responsabilul pentru cooperare culturală internaţională din cadrul Consiliului voievodatului Malopolska (Polonia) ne-a declarat că, în primul rînd, va urma inventarierea patrimoniului bisericii, ce va fi făcută de o instituţie, între cele mai mari specializate în domeniu, din întreaga lume – Academia de Arte Frumoase din Cracovia. Cît despre restaurarea şi conservarea efectivă, după elaborarea unui plan vor fi căutate în acest scop fonduri structurale UE sau din partea fondului Norway Grant, iar România – fiind membru UE – va fi invitată şi ea în acest proiect. „Însă proiectul pe care vrem să-l propunem României, în speţă Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca, mult mai mare decît cel de faţă, de la Lvov, este cel privind conservarea arhitecturii de lemn din regiunile partenere voievodatului Malopolska: din Slovacia, Polonia şi România, asta pentru că nimeni din Europa nu are ceea ce avem noi…” Şeful delegaţiei române, lectorul univ. Dr. Pop V. Daniel, consideră că proiectul polonezilor e demn de luat în seamă şi va fi analizat în mod serios, după întoarcerea la Cluj-Napoca, de conducerea universităţii. Apoi adaugă: „Dar un alt lucru vreau să-l subliniez acum, şi anume faptul că apreciez că partea ucraineană este de acord cu executarea lucrărilor la Biserica „Sfinţii Petru şi Pavel” de către polonezi, deşi se află în patrimoniul acesteia. În opinia mea, o formă admirabilă de dovadă că agreează şi susţin nevoile polonezilor de aici, care sînt în proporţie de douăzeci la sută…”

Sorin GRECU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.