Aurel BODIU, Maria GOLBAN: PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD

Sub egida şi cu susţinerea financiară a Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, la editura clujeană EIKON a văzut lumina tiparului volumul PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA NĂSĂUD, autori Aurel BODIU şi Maria GOLBAN, aceiaşi care, de curînd, lansau lucrarea Portul popular românesc şi maghiar din judeţul Cluj. Interferenţe culturale (EIKON, Cluj-Napoca, 2012). Noua apariţie editorială, a cărei lansare/întîlnire cu prieteni (interpreţi, sociologi, folclorişti, etnomuzicologi, admiratori ai autorilor) a fost găzduită de sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, s-a bucurat de comentarii semnate de: Florin Vasile Şomlea, director al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud – care sublinia preocuparea susţinută a instituţiei pe care o conduce faţă de activitatea de cercetare în domeniul etnografiei, potrivit rigorilor ştiinţei sociologice, pentru inventarierea cît mai exactă a situaţiei din acest areal geografic. „Lucrarea de faţă, dedicată studierii portului tradiţional românesc din Bistriţa-Năsăud, prima din totalul de trei, celelalte avînd ca obiectiv literatura populară, respectiv etnomuzicologia, a fost elaborată de doi specialişti în domeniu: conf.univ.dr. Aurel Bodiu de la Universitatea „Avram Iancu” din Cluj-Napoca şi etnolog Maria Golban, cu o importantă activitate de profil desfăşurată în judeţul Cluj. Timp de un an, aceştia au descins în toate subzonele etnografice ale judeţului, intervievînd nenumărate persoane preocupate de portul tradiţional sau a căror activitate constă în confecţionarea straielor tradiţionale şi în transmiterea acestei preţioase îndeletniciri tinerilor din mediul rural. După informaţiile pe care le deţinem, aceasta este prima lucrare de acest gen dedicată judeţului Bistriţa-Năsăud, din ultimii 40 de ani, ceea ce face ca valoarea ei să fie cu atît mai mare”. Remarcăm, la rîndul nostru, importanţa iniţiativei Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, începută anul trecut. Cercetarea nu se opreşte însă la cele prezentate, în curînd urmînd să iasă de sub tipar o altă carte, a aceloraşi autori, despre interiorul casei ţărăneşti din judeţul Bistriţa-Năsăud • Prof.univ.dr. Otilia Hedeşan, etnolog • Prof.univ.dr. Traian Vedinaş, specialist în sociologie rurală, care releva „izvorul ascuns, uneori trădat sau uitat, care se regăseşte în această carte” • criticul de artă, Lect.univ. Oliv Mircea, „tradiţia e ceea ce nu se dă uitării”, citîndu-l pe Stravinski • Prof.univ.dr. Ioan Bocşa, editorul Vasile George Dâncu. Despre starea cu totul specială trăită în timpul documentării şi despre munca în echipă au vorbit autorii. Memento-ul muzical oferit la lansare de un trio tradiţional – Ceteraşii din Sîngeorz Băi – a impresionat asistenţa prin sinceritatea interpretării.

Vorbim, aşadar, din nou, despre portul tradiţional – de data aceasta despre cel din judeţul Bistriţa-Năsăud – ca „simbol exterior al spiritualităţii care nu necesită intervenţii în ton cu vremurile”, deşi practica de zi cu zi demonstrează, adesea, contrariul. Adică, intervenţii de-a dreptul îngrijorătoare, datorate unor creatori de costume, altfel bine intenţionaţi, dar puţin cunoscători, care introduc în cusătura tradiţională elemente care n-au absolut nici o legătură cu specificul local, cu arhetipul consacrat, care trebuie să se regăsească pe costumul aparţinînd unei zone sau alteia.

Utilizînd metoda interviului şi pe cea a observaţiei directe, autorii au „bătut” satele din judeţul Bistriţa-Năsăud, cercetînd şi identificînd elemente, caracteristici şi evoluţii ale portului tradiţional. Autorii precizează că, „pe lîngă informaţiile obţinute de la respondenţii intervievaţi, am mai inventariat şi colecţii de port tradiţional din cîteva muzee locale. Am pornit <la drum> cu speranţa că rezultatele obţinute în urma realizării acestui proiect vor fi benefice pentru toţi iubitorii culturii tradiţionale, al căror număr este în vizibilă creştere!”. Dintr-un foarte pertinent Argument – Portul tradiţional românesc din Bistriţa-Năsăud – Semne şi simboluri aflăm că „Deşi, în permanenţă, portul tradiţional a fost un element supus unor evoluţii, el rămîne un simbol exterior al spiritualităţii care nu necesită intervenţii în ton cu vremurile:… <nu cultura populară şi nici portul popular au nevoie de ajutorul înviorător al tehnicii vremilor noi, ci oamenii tehnicii noi au nevoie, într-un anume fel, de cultura populară> (vezi Paul Petrescu în prefaţa volumului „Portul popular de sărbătoare din România”, Secoşan E., Petrescu P., Editura Meridiane, Bucureşti, 1984). În continuare, în partea I sînt prezentate Coordonate istorico-geografice ale judeţului Bistriţa-Năsăud; în partea a II-a – Geneza şi istoria portului tradiţional românesc; în partea a III-a – Semiotica costumului tradiţional; în partea a IV-a – Zonele etnografice ale judeţului Bistriţa-Năsăud, analiza mergînd în profunzimea fenomenului, stabilind repere clare, operînd cu concluzii pertinente.

Traducerea integrală în limba engleză a părţii a doua – Geneza şi istoria portului tradiţional românesc –, veritabilă sinteză antropologico-istorică asupra genezei şi evoluţiei portului de la noi, cu aplicaţie asupra celui din Bistriţa-Năsăud, contribuie la o adresabilitate lărgită şi la circulaţia internaţională a cărţii.

Semnalăm o carte eveniment şi document, totodată, o carte care pune în evidenţă o problematică de mare interes pentru specialişti, dar şi pentru cei care „practică” folclorul mai mult sau mai puţin profesionist, nu în cele din urmă o carte despre un limbaj despre noi şi ai noştri, cei de azi şi cei de ieri. Un glosar şi o bibliografie cuprinzătoare, lista respondenţilor din cadrul proiectului „Elemente etnografice din judeţul Bistriţa-Năsăud. Portul tradiţional românesc”, o bogată galerie de imagini realizate în timpul cercetării în teren şi un CD (aşa cum este uzual şi necesar, în cazul publicaţiilor cu caracter ştiinţific) completează lucrarea, care se constituie astfel într-o „sursă credibilă de informare cu privire la specificul portului din Bistriţa-Năsăud”.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.