INTERFERENŢE

 – O CARTE CA-N POVEŞTI…

… cu multe, multe desene şi tot atîtea pilule de înţelepciune pe fiecare pagină, doar că „poveştile” sînt realităţi ale zilelor noastre, iar grafica ce le însoţeşte ilustrează perfect realitatea.

Aceasta este cartea recent apărută – CARIGRAME, Ed. Ecou Transilvan, 2012, semnată de epigramistul GAVRIL MOISA şi maestrul grafician VIRGIL TOMULEŢ. Este un recunoscut tandem, reeditat la o altă scară, dar la fel de admirat. O carte a prieteniei între două suflete (poate pereche). Cel ce îşi rosteşte gîndul se află în compania artistului care-i ilustrează spusele.

Încercări de a realiza asemenea interferenţe între epigramă şi grafica lui Virgil Tomuleţ au existat încă din 1981, 1990 şi apoi 2004, dar nu la asemenea dimensiuni. Meritul celor doi autori de a realiza această analogie este indiscutabil. Este o „joacă” inteligentă, un dialog în care ideea este însoţită şi mai ales subliniată prin grafica adecvată.

Admiraţia noastră faţă de graficianul Virgil TOMULEŢ creşte an de an, prin premiile obţinute la festivalurile şi concursurile internaţionale de umor în artă, dar şi la cele naţionale (cel mai recent, la Alba Iulia), ceea ce-l situează între primii 100 de caricaturişti ai lumii. Activitatea sa de creaţie, care a depăşit 50 de ani, „poate fi caracterizată ca o mişcare ironică de dezvăluire a adevărului (…), are un caracter detaşat de orice patos sau alte ingerinţe. Doar mult umor, transpus într-un stil percutant şi pur, cu aluzii pline de sens la moravuri şi năravuri, la actualitatea timpului pe care-l trăim” – scria doamna Michaela Bocu în ziarul „Făclia” din 19 iunie 2011, cînd maestrul Virgil Tomuleţ împlinea 75 de ani.

Apariţia acestui volum este salutară, poantele lui GAVRIL MOISA fiind „argumentate” grafic, dezvăluie chipuri şi sentimente, avînd, de fapt, un mozaic de teme cu audienţa la cititor şi este şi un cadou făcut acestora. Epigramele, scrise cu siguranţa unui bun mînuitor al versului, fac din autor un „mesager” al ideilor zilelor noastre, ironic şi rafinat, iar ingeniozitatea unor poante aduce o schimbare neaşteptată de sens. Oricum, pentru Gavril Moisa, scrisul literar este o viaţă lăuntrică, fără de care nu-şi concepe existenţa, ceea ce, să recunoaştem, este un dat admirabil.

Făcîndu-ne să rîdem sau să zîmbim, cei doi autori trag un semnal de alarmă asupra problemelor lumii de azi, pe lîngă bogăţia sufletească pe care ne-o oferă lectura cărţii.

Drept încheiere, cităm din prefaţa semnată de scriitorul Cornel UDREA: „Amîndoi autorii, cu vechi state de serviciu în domeniul umorului, reuşesc în chip fericit să îmbine cuvîntul vesel cu tuşa caricaturistului experimentat, ceea ce aduce într-un final apropae perfect mult optimism la purtător.(…) Aceşti doi oameni, artişti şi prieteni, refac dosarul caracterului uman, la ceas de zi şi de noapte, sub semnul oportunităţii şi de aceea, peste ani, cartea lor se va constitui într-un document social, identic cu realitatea”.

Silvia POPESCU