Bariera slovenă: Aderarea Croaţiei la UE ar putea fi amînată din cauza unui litigiu bancar

Kommersant

În calea aderării Croaţiei la Uniunea Europeană (UE), care ar urma să aibă loc la 1 iulie 2013, a apărut o piedică neaşteptată. Slovenia vecină a atenţionat că nu va ratifica acordul privind acceptarea Zagrebului în UE dacă autorităţile croate nu vor accepta condiţiile Ljubljanei în privinţa litigiului bancar pe care cele două ţări îl duc deja de 20 de ani. UE este extrem de nemulţumită de noul conflict dintre fostele republici iugoslave. Cu trei ani în urmă, Ljubljana a mai blocat o dată negocierile dintre Zagreb şi Bruxelles, din cauza unei probleme teritoriale nesoluţionate.

De data aceasta, mărul discordiei a devenit conflictul din jurul băncii slovene Ljubljanska Banka (LB), care a falimentat la începutul anilor 1990. Printre deponenţii care au rămas atunci fără economii s-au numărat şi peste 130.000 de croaţi: LB le datora 420 de milioane de euro. O mare parte din această sumă a fost deja achitată de o bancă din Croaţia, pentru a evita revoltele populare, însă mai sînt de restituit 172 de milioane. La rîndul său, Ljubljana formulează pretenţii la adresa cîtorva firme croate, care ar datora LB suma de 400 de milioane de euro, în condiţiile în care Zagrebul recunoaşte doar 157 de milioane din această datorie.

Autorităţile croate consideră că problemele privind acordarea de compensaţii deponenţilor ar trebui să fie soluţionate în cadrul unor negocieri bilaterale, în timp ce Ljubljana insistă asupra faptului că pentru asemenea litigii există un mecanism comun pentru toate republicile din fosta Iugoslavie: Curtea de arbitraj sub egida Bank of International Settlements, cu sediul la Basel, Elveţia.

“Personal, aş dori ca Zagrebul să adere cît mai repede la UE şi ca noi să ratificăm acest acord. Însă, condiţia noastră prealabilă este soluţionarea problemei LB”, a declarat ministrul de externe al Sloveniei, Karl Erjavek, după negocieri cu lideri europeni avute la Bruxelles. Omologul său croat, Vesna Pusic, prezent la discuţii, a replicat că litigiul trebuie soluţionat în cadrul relaţiilor bilaterale, fără a fi legat de aderarea Zagrebului la UE.

Poziţia Ljubljanei a ajuns să irite din ce în ce mai mult şi Bruxellesul. Potrivit lui Vurusic, “membrii Comisiei Europene şi ţările-cheie ale UE le dau de înţeles slovenilor: nu abuzaţi de dreptul vostru de veto, nu transformaţi această problemă particulară într-o problemă paneuropeană, pentru că aderarea Croaţiei trebuie să aibă loc conform graficului stabilit”.

În 2008-2009, Bruxellesul a fost deja nevoit să-şi asume rolul de arbitru într-un alt litigiu dintre cele două foste republici iugoslave – unul teritorial. Ambele ţări pretind asupra micului golf Piran de la Marea Adriatică. Croaţia propune împărţirea golfului pe jumătate, însă Slovenia, care are o linie de coastă mult mai mică, se teme că în acest caz navele sale nu vor mai avea acces spre Marea Adriatică. La acea dată s-a ajuns la aceea că Ljubljana şi-a impus dreptul de veto asupra negocierilor privind aderarea Croaţiei la UE, însă, la presiunile Europei, cei doi vecini au reuşit să convină asupra faptului că problema va fi soluţionată de o curte de arbitraj internaţională.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.