La Mărişel: Tulnicele Iancului au sunat din nou

Cu acceptul autorilor, încep acest reportaj cu Mottoul „Pămînt al Mărişelului: îngăduie-ne să ne oprim privirile asupra ta! Tu ai hrănit cu dîrzenie oameni aprigi, apărătoro ai gliei străbune…”, din volumul Mărişel – File de geografie istorie şi folclor semnat de profesorii Nicolaie Steiu şi Ioan Mariş, în 2002, cînd s-au împlinit 200 de ani de la naşterea eroinei Apusenilor, Pelaghia Roşu, cea care, în 1848-1849, parafrazîndu-l pe Eminescu, îşi apăra sărăcia şi nevoile şi neamul, alături de Avram Iancu şi ai săi moţi ce savurau gustul sacru al libertăţii şi egalităţii.

„Sau punem pumnul în pieptul furtunii, sau pierim „, spunea Crăişorul Munţilor, cînd iobăgia impusă de aristocraţia maghiară provoca suferinţe şi drame de nesuportat în acestă parte a ţării. Luptele dintre armatele de ocupaţie şi moţii ceîşi apărau glia străbună pe meterezele acestor înălţimi s-au soldat cu o mare biruinţă şi la Fîntînele , chiar dacă s-a luptat cu lănci, ţapine şi coase.

Iată de ce Fîntînele şi-a primit , pentru eternitate , simbolul libertăţii pe care sînt încrustate două nume , ale „Ghenăralului” Avrămuţ şi Palaghia Roşu, al cărei bust , aşezat în faţa şolii ce îi poartă numele, menţine treaz sentimentul jertfei istoriei acestor înălţimi.

Duminică, toate drumurile au dus la Crucea Iancului de la Fîntînele, unde a avut loc marele eveniment cultural-istoric organizat de Consiliul Judeţean Cluj , Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi autorităţile publice comunale din Mărişel. Ca şi în ediţiile precedente, tulnicele Iancului au dat semanalul adunării de pe un munte pe altul, dar şi de la o localitate la alta, programul începînd cu primirea oficialităţilor (parlamentari, primari din zece comune învecinate, preşedintele Consilului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, reprezentanţi ai Prefecturii, şefi de servicii descentralizate , istorici , oameni de cultură, consilieri locali şi judeţeni, numeroşi politicieni), după care a urmat un Te Deum, ţinut de un sobor de preoţi .

Au fost depuse coroane de flori din partea Parlamentului României, de către senatorul Alexandru Cordoş, alte 14 coroane fiind depuse de Prefectură , CJC, Primăria Mărişel, Filialele Cluj, Tg. Mureş, Alba şi Cîmpia Turzii ale Asociaţiei «Avram Iancu», Consiliul local şi filiala «Avram Iancu» din Mărişel, USL Cluj, PDL Cluj, USL HUEDIN, Primăria şi Consiliul local Huedin, Primăria şi Consiliul local Floreşti, Inspectoratul de Poliţie al judeţului Cluj, Primăria şi Consiliul local Călăţele, Primăria şi Consiliul local Mărgău, Primăria şi Consiliul local Rîşca.

De la Crucea Iancului, festivităţile s-au mutat pe scena construită exclusiv pentru aceste importante evenimente, pe al cărei podium acoperit , deşi vremea a avut amprenta temperaturii muntelui, au fost rostite alocuţiuni şi evocări istorice de prof. Nicolae Şteiu, prof. Traian Şandor , preşedintele Consiliului Judeţean, ing. Horea Uioreanu, care-şi are rădăcini în acest pîntec de Apuseni şi care a promis celor prezenţi că în 2013 drumul Iancului va fi complet asfaltat , iar în acest an  au fost bani doar pentru o …plombare. Renunţînd la apetitul politic ce îl caracterizează, fostul parlamentar a rugat populaţia să participe la vot în 29 iulie, pentru a nu compromite instituţia referendumului.

Interesată a fost şi intervenţia vicepreşedintelui CJC , Ioan Oleleu, şi el crescut în vecinătatea Crucii Incului, care a spus că adevăraţii colonei au fost cei care au luptat pentru neatîrnare şi libertate , nu cei ce primesc azi grade în „clăcile politice” ale comandanţilor de azi.

Desigur, nu putem să nu subliniem faptul că actuala serbare de la Crucea Iancului a fost urmărită de o asistenţă mult mai mică , comparată cu anii trecuţi, dat fiind faptul că manifestarea a fost amînată cu două săptămîni , din motive necunoscute , ea suprapunîndu-se , oarecum , cu Tîrgul de la Muntele Găina, însă componenta cultural-artistică a fost una dintre cele mai reuşite. Meritul aparţine CJCPCT Cluj, directorului său, Tiberiu Groza, care a reuşit să aducă la Fîntînele artişti şi formaţii de mare ţinută artistică.

Spectacolul, prezentat şi regizat de Tibi Groza , a debutat cu recitalul solistei Mariana Morcan, al cărei repertoriu se interferează cu acestă zonă , iar orchestra Cununa Transilvană a asigurat acompaniamentul soliştilor Petreuşi, Amalia Codorean, Ana Strîmturean, Dana Purcel, Livia Hetea, Maria Marcu, Angela Rusu şi Veta Biriş. Taragotistul Mihai Mariş s-a simţit la el acasă atît la propriu cît şi la figurat, transminţînd frumoasele sale melodii în splendorile virgine ale Apusenilor, iar ansamblurile Cununa Apusenilor şi Rapsodia Someşană au încîntat atît prin cîntec dar mai ales prin joc.

A fost unul dintre cele mai reuşite spectacole gîndite şi puse în scenă de Tibi Groza, în care am savurat şi sunetele celor cinci tulnice , simbolic numite Tulnicele Iancului, al căror animator este tînărul student teolog  Răzvan Roşu, avînd în formaţie tulnicăresele : Eufemia Cheţa, Lucreţia Trif, Silvia Vişan şi fiul ei Valentin.

Dumitru VATAU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.